Casa cunoscută astăzi sub numele de Vlad Dracul este, se pare, cea mai veche construcție civilă din Cetatea Sighișoara păstrată până astăzi. Ca dovadă a acestui lucru stă bolta semicilindrică din piatră de râu de la parterul clădirii, datată în secolul al XIV-lea. Este situată în zona centrală a cetății și a fost o clădire publică, aparținând corpului de pază, cu rol de casă de oaspeți. Numele pe care-l poartă se leagă de perioada 1431 și 1436, când Vlad al II-lea, supranumit Dracul, cavaler al ordinului Dragonului, s-a aflat la Sighișoara în așteptarea urcării pe tronul țării Românești. În perioada petrecută aici, a înființa o monetărie unde a bătut monedă proprie care a circulat în toată Transilvania. Aici s-a născut în 1431 fiul său, Vlad țepeș, cel care a inspirat faimosul personaj Dracula al scriitorului  Bram Stoker. Prezentat în unele documente ale epocii –  în special cele ale negustorilor sași cu care se afla în conflict și care doreau defăimarea sa – ca un domnitor crud care aplica dușmanilor și răufăcătorilor pedepse corporale dure și sângeroase, Vlad Țepeș a fost asociat cu mitul vampirului, chiar dacă nu există nici o legătură directă între ficțiunea lui Stoker și epoca istorică a voievodului valah. Problema istoriografică a acestei asocieri este însă mult mai complexă. Istoriografia română pune în prim plan faptele politice ale domnitorului, lupta sa pentru scoaterea țării Românești de sub dominația otomană în timp ce istoriografia și literatura străină accentuează personalitatea sa dură, căutând senzaționalul, chiar dacă pedepsele sângeroase erau un lucru obișnuit în epocă. Casa Vlad Dracul adăpostește astăzi un restaurant amenajat în stil medieval.

Bibliografie:

Erich Dubowy, Sighișoara un oraș medieval, București, Ed. Tehnică, 1957.

Vasile Drăguț, Cetatea Sighișoarei, București, Ed. Meridiane, 1968.

Autor: Maria Orosan-Telea