Casa cu Cerb este una dintre construcțiile civile din Sighișoara specifice pentru Renașterea târzie transilvăneană. Denumirea acesteia provine de la pictura murală de pe fațadele de nord și de vest, reprezentând doi cerbi în mărime naturală cărora le-a fost adăugată aceeași pereche coarne, zidită pe muchia casei. Atașarea impresionantului trofeu pe zidul casei reprezintă o curiozitate prin efectul optic pe care în creează. Cei doi cerbi, reprezentați în oglindă, au de fapt un singur cap. Actuala construcție datează din secolul al XVII-lea și și-a păstrat într-o proporție considerabilă aspectul dobândit atunci. Casa are o înfățișare greoaie dar echilibrată, încăperile parterului sunt acoperite cu bolți semicilindrice cu penetrații, iar cele de la etaj cu tavane casetonate din lemn. Forma ancadramentelor de la ferestrele tripartite, cu profilul aplatizat, alcătuit din câteva baghete întoarse la nouăzeci de grade spre interior, cu denticulii din partea superioară și cu pervazul din piatră fațetată, este specifică arhitecturii renascentiste transilvănene, fiind întâlnite la numeroase construcții civile din Bistrița, Sibiu, Mediaș sau Cluj-Napoca. Inscripția de pe zidul nordic precizează că, după ce a fost distrusă în incendiul din 1676, casa a fost reconstruită de proprietarul ei de atunci, Michael Deli, unul dintre primarii Sighișoarei. Se pare că în această clădire a locuit și Johannes Kelp, primul transilvănean care a traversat Atlanticul spre America, în 1694. Între anii 1997-2001, a fost restaurată de fundația Messerchmit din München pentru a servi ca sediu unui centru cultural româno-german. Tot aici funcționează o pensiune, un restaurant și o cafenea.

Bibliografie:

Erich Dubowy, Sighișoara un oraș medieval, București, Ed. Tehnică, 1957.

Vasile Drăguț, Cetatea Sighișoarei, București, Ed. Meridiane, 1968.

www.casacucerb.ro

Autor: Maria Orosan-Telea