Emil Dandea
23.05.09 | Istorie Locala RO
Sunt străzi, licee, statui. Numele lor ne sunt familiare, la urma-urmei le știm de-o viață. și totuși cine sunt cei care au făcut istoria orașului? “Istoriile orașului”, o poveste altfel despre oameni care au dat viață Tîrgu-Mureșului. și în premieră, înregistrări unice, scoase pentru prima dată din Fonoteca de Aur a Radio-Tîrgu-Mureș, pentru internauți.
Primar. Nu degeaba
Mic de statură, fără să facă mare caz din asta, ferm și energic, Emil Dandea este unul din puținii edili care n-a fost degeaba chiriaș în biroul de primar. Pe care l-a ocupat în două mandate. Chiar dacă a fost numit și nu ales, Dandea a clădit în șapte ani, cât alții într-o viață. A fost membru în comisia Orașelor Europene și a organizat la Tîrgu-Mureș prima conferință din țară a acestei asociații. si-a găsit însă timp și pentru scris, lăsându-ne o istorie a Tîrgu-Mureșului unică în felul ei. Regimul comunist l-a declarat persona non-grata. si l-a șters din memoria publică. Nu până la capăt. Reporter: Primarii, sunt în general, huliți. De ce ar trebui să nu-l hulim pe Emil Dandea?
Dimitrie Poptămaș: În primul rând pentru că Emil Dandea descinde dintr-o familie de patrioți adevărați. Reporter: Patrioți adevărați?
Dimitrie Poptămaș: Da. Unul dintre înaintașii lui a fost căpitan în armata lui Horea în timpul răscoalei 1784-1785, apoi Simion Dandea a fost un neînfricat luptător național în timpul Memorandumului, motiv pentru care a și fost întemnițat. Reporter: Conta în anii 1920 să fii patriot adevărat?
Dimitrie Poptămaș: Sigur. Ca tânăr student, Dandea a fost unul dintre aceia care au militat pentru Unirea Transilvaniei cu România. În 1918 a făcut parte din delegația care a întâmpinat în Cluj Armata Română. Era de asemenea, inteligent dar și un bun profesionist. Activa deja ca și consilier și s-a remarcat prin rezultate deosebite. A fost chiar secretarul Consiliul Județean Cluj. Așa se face că atunci când s-a pus problema introducerii administrației românești în orașele din Transilvania, Emil Dandea a fost luat în vizor. si a fost numit în 1922 primar al Tîrgu-Mureșului. Reporter: Cum a fost primit?
Dimitrie Poptămaș: Foarte bine. A convocat toți funcționarii din primărie, a avut o ședință cu ei și și-a impus punctul de vedere. În noul stat trebuia cunoscută limba română așa că li s-a dat un termen să învețe. Cei care au înțeles acest lucru au rămas, ceilalți au plecat. Reporter: N-a întâmpinat opoziție?
Dimitrie Poptămaș: Se pare că nu. Cei din partea cărora ar fi putut întâmpina opoziție au plecat, nu au reușit să se adapteze noii vieți politice economiec românești și au preferat să plece. Este cunoscută situația marilor familii, a grofilor care au părăsit după 1918 aceste locuri. Reporter: Adică liderii de opinie maghiari?
Dimitrie Poptămaș: Într-un fel da. Reporter: Revin. De ce nu ar trebui să strigăm în fața statuii lui Dandea “Huoo”?
Dimitrie Poptămaș: El a fost dintre acei edili care l-a înțeles foarte bine pe vechiul primar (n.red. Bernady Gyorgy) și i-a continuat munca. A introdus gazul metan. Atunci, după război, asta era un lucru extraordinar de mare. Reporter: O astfel de lucrare durează mult și acum. Cât timp au durat lucrările atunci?
Dimitrie Poptămaș: si atunci au durat destul de mult, dar cu puțin efort lucrurile s-au rezolvat. În primii ani ai legislației sale a făcut enorm de mult. După o lungă dominație străină câte probleme nu ridică un oraș? Începând cu denumirile străzilor, cu schimbarea simbolurilor, apoi asigurarea localurilor pentru școlile care s-au instituit atunci, pentru învățământul liceal. Era o problemă foate mare. si nu singura.
Până în 1918 românii nu au prea avut acces în cetate, așa se întâmplă că de jur împrejurul orașului Tg-Mureș există o salbă de localități românești. În 1924 s-a pus problema alipirii Mureșeniului la Tîrgu-Mureș și să nu credeți că acest lucru s-a făcut ușor. Locuitorii de acolo au spus: “Noi la Tîrgu-Mureș? Nu. Ei la noi”. Dar viața a mers înainte. Reporter: A și scris?
Dimitrie Poptămaș: Emil Dandea a încercat să scrie o istorie o orașului pe care a continuat-o în mod strălucit Traian Popa și a rămas și astăzi. Este unică în felul ei și imparțială pentru cele două etnii principale ale Tîrgu-Mureșului. Fragmente au apărut în revista “Orașul” în care materialele erau publicate bilingv. Limba română nu prea era cunoscută. Desigur, numărul mare de elevi care au început să populeze școlile a făcut să se schimbe întreaga atmosferă și viața să fie alta. Reporter: Exista o efervescență în mediul cultural?
Dimitrie Poptămaș: Da. în perioada interbelică aproape toate marile spirite au trecut prin Tîrgu-Mureș. George Enescu a concerta de mai multe ori în Palatul Culturii, Vasile Pârvan a ținut conferințe la Tîrgu-Mureș, Barbu a cântat la Târgu-Mureș. Tîrgu-Mureșul era un oraș deschis pentru cultura românească. Reporter: Doar atât?
Dimitrie Poptămaș: Târgu-Mureșul era apreciat în țară și ca unul dintre cele mai curate orașe. Reporter: Cum a reușit Dandea să facă asta?
Dimitrie Poptămaș: Probabil că două chestiuni sunt esențiale aici.Utilitățile și canalizarea le-a moștenit de la predecesorul său, Bernady Gyorgy, și a apoi a fost consecvent pe linia aceasta, de a întreține orașul. Reporter: Avem o personalitate polivalentă: primar, jurist, politician, deschis spre cultură. Cume era ca om?
Dimitrie Poptămaș: Nu a fost un om dur, dimpotrivă, foarte comunicativ. A fost de statură mai mică, și acest lucru reiese din iconografia timpului, dar era foarte energic și ferm. si în latura politică dar și în administrație. De aceea în 1940 n-a mai putut să rămână, s-a refugiat. A plecat de aici, bunurile lui s-au împrăștiat. Reporter: Unde a murit?
Dimitrie Poptămaș: La București dar dorința lui a fost să fie adus la Tîrgu-Mureș. Nu s-a putut. Era considerat un personaj periculos, presa comunistă n-a avut niciun cuvânt bun despre acest om, meritele lui n-au fost deloc recunsocute. Totuși, datorită curajului unui protopop al Tîrgu-Mureșului, Lazăr David, osemintele lui au fost aduse peste noapte la Tîrgu-Mureș și au fost reînhumate la biserica de lemn. -în perioada 1854-1918 Tîrgu-Mureșul a fost condus de 11 primari, toți maghiari
-administrația românească a debutat la Tîrgu-Mureș cu un șir de doctori în drept (Valer Ghibu, Cornel Albu, Ioan Harșia și Emil Dandea).
-Emil Dandea a făcut parte din delegația oficială care a primit Armata Română la intrarea în Cluj în 1918.
-în calitate de președinte al PNL, Dandea a împărțit județul în 20 de sectoare, pentru a cunoaște doleanțele și nemulțumirile oamenilor
-în 1937, PNL a ajuns cea mai puternică formațiune din județul Mureș
-în decembrie 1937 va fi ales deputat într-un parlament care nu-și va deschide niciodată lucrările, deoarece în 10 februarie 1938 are loc lovitura de stat a regelui Carol al II-lea
Drumuri, credite pentru orașe, problema minorităților. De aproape 100 de ani, primarii din Tîrgu-Mureș au aceleași probleme. “La alcătuirea bugetului am declarat că bugetul gestiunii în curs va fi al drumurilor. Pentru executarea în bune condiții a asfaltării s-au procurat patru malaxoare. În total s-au investit șase milioane, și am mai deschis un credit de două milioane.” Dare de seamă despre starea generală a municipiului și activitatea administrativă a orașului în anul 1934 “O problemă mare ce trebuie atacată și rezolvată este cea a creditului orașelor. În Anglia și Germania chiar statul acordă orașelor împrumuturi ieftine, nu și la noi”. Comunicarea d-lui Emil Dandea la Congresul Uniunii Orașelor din România ținut la Brăila în 1937 “Se vorbește la noi mult, prea mult și prea stăruitor de așa-numita problemă a minorităților. Aceasta în legătură cu Geneva, cu reforma administrativă, ca și în legătură cu alte evenimente”. Conferință rostită în sala festivă a Primăriei Tîrgu-Mureș în 15 februarie 1935.
Autor: Sorina Bota
Primar. Nu degeaba
Mic de statură, fără să facă mare caz din asta, ferm și energic, Emil Dandea este unul din puținii edili care n-a fost degeaba chiriaș în biroul de primar. Pe care l-a ocupat în două mandate. Chiar dacă a fost numit și nu ales, Dandea a clădit în șapte ani, cât alții într-o viață. A fost membru în comisia Orașelor Europene și a organizat la Tîrgu-Mureș prima conferință din țară a acestei asociații. si-a găsit însă timp și pentru scris, lăsându-ne o istorie a Tîrgu-Mureșului unică în felul ei. Regimul comunist l-a declarat persona non-grata. si l-a șters din memoria publică. Nu până la capăt. Reporter: Primarii, sunt în general, huliți. De ce ar trebui să nu-l hulim pe Emil Dandea?
Dimitrie Poptămaș: În primul rând pentru că Emil Dandea descinde dintr-o familie de patrioți adevărați. Reporter: Patrioți adevărați?
Dimitrie Poptămaș: Da. Unul dintre înaintașii lui a fost căpitan în armata lui Horea în timpul răscoalei 1784-1785, apoi Simion Dandea a fost un neînfricat luptător național în timpul Memorandumului, motiv pentru care a și fost întemnițat. Reporter: Conta în anii 1920 să fii patriot adevărat?
Dimitrie Poptămaș: Sigur. Ca tânăr student, Dandea a fost unul dintre aceia care au militat pentru Unirea Transilvaniei cu România. În 1918 a făcut parte din delegația care a întâmpinat în Cluj Armata Română. Era de asemenea, inteligent dar și un bun profesionist. Activa deja ca și consilier și s-a remarcat prin rezultate deosebite. A fost chiar secretarul Consiliul Județean Cluj. Așa se face că atunci când s-a pus problema introducerii administrației românești în orașele din Transilvania, Emil Dandea a fost luat în vizor. si a fost numit în 1922 primar al Tîrgu-Mureșului. Reporter: Cum a fost primit?
Dimitrie Poptămaș: Foarte bine. A convocat toți funcționarii din primărie, a avut o ședință cu ei și și-a impus punctul de vedere. În noul stat trebuia cunoscută limba română așa că li s-a dat un termen să învețe. Cei care au înțeles acest lucru au rămas, ceilalți au plecat. Reporter: N-a întâmpinat opoziție?
Dimitrie Poptămaș: Se pare că nu. Cei din partea cărora ar fi putut întâmpina opoziție au plecat, nu au reușit să se adapteze noii vieți politice economiec românești și au preferat să plece. Este cunoscută situația marilor familii, a grofilor care au părăsit după 1918 aceste locuri. Reporter: Adică liderii de opinie maghiari?
Dimitrie Poptămaș: Într-un fel da. Reporter: Revin. De ce nu ar trebui să strigăm în fața statuii lui Dandea “Huoo”?
Dimitrie Poptămaș: El a fost dintre acei edili care l-a înțeles foarte bine pe vechiul primar (n.red. Bernady Gyorgy) și i-a continuat munca. A introdus gazul metan. Atunci, după război, asta era un lucru extraordinar de mare. Reporter: O astfel de lucrare durează mult și acum. Cât timp au durat lucrările atunci?
Dimitrie Poptămaș: si atunci au durat destul de mult, dar cu puțin efort lucrurile s-au rezolvat. În primii ani ai legislației sale a făcut enorm de mult. După o lungă dominație străină câte probleme nu ridică un oraș? Începând cu denumirile străzilor, cu schimbarea simbolurilor, apoi asigurarea localurilor pentru școlile care s-au instituit atunci, pentru învățământul liceal. Era o problemă foate mare. si nu singura.
Până în 1918 românii nu au prea avut acces în cetate, așa se întâmplă că de jur împrejurul orașului Tg-Mureș există o salbă de localități românești. În 1924 s-a pus problema alipirii Mureșeniului la Tîrgu-Mureș și să nu credeți că acest lucru s-a făcut ușor. Locuitorii de acolo au spus: “Noi la Tîrgu-Mureș? Nu. Ei la noi”. Dar viața a mers înainte. Reporter: A și scris?
Dimitrie Poptămaș: Emil Dandea a încercat să scrie o istorie o orașului pe care a continuat-o în mod strălucit Traian Popa și a rămas și astăzi. Este unică în felul ei și imparțială pentru cele două etnii principale ale Tîrgu-Mureșului. Fragmente au apărut în revista “Orașul” în care materialele erau publicate bilingv. Limba română nu prea era cunoscută. Desigur, numărul mare de elevi care au început să populeze școlile a făcut să se schimbe întreaga atmosferă și viața să fie alta. Reporter: Exista o efervescență în mediul cultural?
Dimitrie Poptămaș: Da. în perioada interbelică aproape toate marile spirite au trecut prin Tîrgu-Mureș. George Enescu a concerta de mai multe ori în Palatul Culturii, Vasile Pârvan a ținut conferințe la Tîrgu-Mureș, Barbu a cântat la Târgu-Mureș. Tîrgu-Mureșul era un oraș deschis pentru cultura românească. Reporter: Doar atât?
Dimitrie Poptămaș: Târgu-Mureșul era apreciat în țară și ca unul dintre cele mai curate orașe. Reporter: Cum a reușit Dandea să facă asta?
Dimitrie Poptămaș: Probabil că două chestiuni sunt esențiale aici.Utilitățile și canalizarea le-a moștenit de la predecesorul său, Bernady Gyorgy, și a apoi a fost consecvent pe linia aceasta, de a întreține orașul. Reporter: Avem o personalitate polivalentă: primar, jurist, politician, deschis spre cultură. Cume era ca om?
Dimitrie Poptămaș: Nu a fost un om dur, dimpotrivă, foarte comunicativ. A fost de statură mai mică, și acest lucru reiese din iconografia timpului, dar era foarte energic și ferm. si în latura politică dar și în administrație. De aceea în 1940 n-a mai putut să rămână, s-a refugiat. A plecat de aici, bunurile lui s-au împrăștiat. Reporter: Unde a murit?
Dimitrie Poptămaș: La București dar dorința lui a fost să fie adus la Tîrgu-Mureș. Nu s-a putut. Era considerat un personaj periculos, presa comunistă n-a avut niciun cuvânt bun despre acest om, meritele lui n-au fost deloc recunsocute. Totuși, datorită curajului unui protopop al Tîrgu-Mureșului, Lazăr David, osemintele lui au fost aduse peste noapte la Tîrgu-Mureș și au fost reînhumate la biserica de lemn. -în perioada 1854-1918 Tîrgu-Mureșul a fost condus de 11 primari, toți maghiari
-administrația românească a debutat la Tîrgu-Mureș cu un șir de doctori în drept (Valer Ghibu, Cornel Albu, Ioan Harșia și Emil Dandea).
-Emil Dandea a făcut parte din delegația oficială care a primit Armata Română la intrarea în Cluj în 1918.
-în calitate de președinte al PNL, Dandea a împărțit județul în 20 de sectoare, pentru a cunoaște doleanțele și nemulțumirile oamenilor
-în 1937, PNL a ajuns cea mai puternică formațiune din județul Mureș
-în decembrie 1937 va fi ales deputat într-un parlament care nu-și va deschide niciodată lucrările, deoarece în 10 februarie 1938 are loc lovitura de stat a regelui Carol al II-lea
Drumuri, credite pentru orașe, problema minorităților. De aproape 100 de ani, primarii din Tîrgu-Mureș au aceleași probleme. “La alcătuirea bugetului am declarat că bugetul gestiunii în curs va fi al drumurilor. Pentru executarea în bune condiții a asfaltării s-au procurat patru malaxoare. În total s-au investit șase milioane, și am mai deschis un credit de două milioane.” Dare de seamă despre starea generală a municipiului și activitatea administrativă a orașului în anul 1934 “O problemă mare ce trebuie atacată și rezolvată este cea a creditului orașelor. În Anglia și Germania chiar statul acordă orașelor împrumuturi ieftine, nu și la noi”. Comunicarea d-lui Emil Dandea la Congresul Uniunii Orașelor din România ținut la Brăila în 1937 “Se vorbește la noi mult, prea mult și prea stăruitor de așa-numita problemă a minorităților. Aceasta în legătură cu Geneva, cu reforma administrativă, ca și în legătură cu alte evenimente”. Conferință rostită în sala festivă a Primăriei Tîrgu-Mureș în 15 februarie 1935.
Autor: Sorina Bota
