Originile Muzeului Etnografic din Tîrgu-Mureș sunt direct legate de activitatea lui Aurel Filimon, personalitate cu multiple preocupări în domeniul cercetării culturii materiale a poporului român. A fost un pasionat colecționar de material arheologic și etnografic. La Tîrgu-Mureș și-a început activitatea în 1918, ca bibliotecar. După câțiva ani petrecuți aici, într-un strâns contact cu satele de pe valea Mureșului, pregătește prima expoziție de artă populară românească și secuiască, în două săli ale Palatului Culturii. În decursul anilor '20, Filimon va face în repetate rânduri demersurile oficiale pentru înființarea unui muzeu în adevăratul sens al cuvântului. Într-un memoriu din 1927 scria: „Județul este locuit de români, unguri și sași. Adunarea obiectelor întrebuințate de dânșii în viața casnică de toate zilele, în primul rând, nu este altceva decât păstrarea prezentului pentru viitor, ca în viitor să se cunoască trecutul; în al doilea rând, etnografia nu este altceva decât dovada că formele și obiectele antichității s-au păstrat până în prezent, făcând dovadă de continuitate, de adaptare și influență a unui popor asupra altuia”. În același timp, își continuă cercetările legate de dovezile materiale ale trecutului. Abia în 1934, Muzeul de Arheologie și Etnografie din Tîrgu-Mureș își va deschide porțile publicului printr-o expoziție permanentă. Materialul etnografic era alcătuit din obiecte de vestimentație, unelte și obiecte de uz casnic, lăzi de zestre decorate, icoane pe sticlă și pe lemn etc. Succesul de care se va bucura expoziția permanentă îi va oferi lui Filimon ocazia să participe la realizarea unor expoziții internaționale cum este cea de la Paris din anul 1937 sau cea de la New York din 1939. În 1940, expoziția permanentă de etnografie va fi închisă în urma instaurării regimului horthyst în oraș. Muzeul Etnografic, în formula de astăzi, a fost redeschis abia în anul 1984, prin prezentarea publicului, a unei expoziții de bază cu tema: „Vechime, unitate, continuitate, originalitate în etnografia și arta populară din județul Mureș”. Expoziția este o expresie a interculturalității, a conviețuirii dintre diferite naționalități și etnii: română, maghiară, sasă, rromă. Sunt conservate peste 6000 de obiecte reprezentative pentru zona Mureșului Superior, Câmpia Transilvaniei și Valea Târnavelor. Edificiul în care își are sediul, Palatul Taldolagi, este în sine un monument arhitectural reprezentativ pentru stilul baroc provincial. Organizarea celor opt săli se bazează pe criteriul tematic: așezări, gospodării, locuințe, ocupații de bază, ocupații secundare, meșteșuguri populare, portul popular. Obiectele expuse datează de la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX. Printre cele mai valoroase se numără vasele în suluri de lut, prâsnelele (discuri solare), inelele de mire, crucile de chimir, lăzile de zestre crestate, botele ciobănești decorate. Pe lângă expoziția de bază muzeul asigură un spațiu pentru expoziții temporare. În perioada sărbătorilor de iarnă se organizează seri muzeale prin care se încearcă reconstituirea obiceiurilor și atmosferei din trecut.

Bibliografie:

Aurelia Diaconescu, Dovezi ale trecutului la Muzeul Etnografic în vol. Tîrgu-Mureș, oraș al artelor, volum editat de Primăria Tîrgu-Mureș în colaborare cu revista "Vatra", pp.119-136.

Aurelia Veronica Filimon, Consacrare și destin în vol. Aurel Filimon – consacrare și destin, volum editat de Biblioteca Județeană Mureș și Fundația Culturală "Vasile Netea", Tîrgu-Mureș, 2001, pp. 20-40.

Autor: Maria Orosan-Telea