• Astăzi, 20.01.2021
  • Educație în Mureș
  • Vederi în Mureș
  • în Mureș
  • Revista Tuș
  • Republic Production
  • AMPER - Asociația pentru Minți Pertinente
  • POL - Partidul Oamenilor Liberi

Interviu cu Eugeniu Nistor

Interviu cu Eugeniu Nistor cu ocazia târgului de carte Bookland   Pe data de 12 iulie a avut loc, în cadrul târgului de carte Bookland, un recital de poezie. și-au încântat cititorii, veniți, din păcate, în număr restrâns, scriitorii mureșeni Laurențiu Blaga și Eugeniu Nistor, alături de organizatoarea evenimentului, Doris Iancu. Așa cum a declarat Eugeniu Nistor, vara este mai dificil să redai poeziei un public generos. Textele recitate au făcut parte din volumele „Rai de ocazie” (Laurențiu Blaga, 2003) și „Prolegomenele inimii” (Eugeniu Nistor, 2011), evenimentul încheindu-se cu susținerea  unor creații proprii de către Doris Iancu și cu recomandarea revistei „Lectura”, venită din partea lui Laurențiu Blaga. 

 

Cu ocazia aceasta am stat de vorbă cu poetul, publicistul, editorul și profesorul mureșean Eugeniu Nistor despre lectură, despre influența lui Lucian Blaga asupra devenirii sale, dar și despre importanța evenimentelor culturale în formarea tinerilor.  

 

G.M. Domnule Nistor, sunteți doctor în filosofie, poet, publicist, editor și profesor. Care dintre aceste dimensiuni ale personalității dumneavostră vă este cea mai dragă?

 

E.N. Din momentul în care m-am apucat de poezie, să zicem că cea mai dragă mi-a fost poezia. Dar asta s-a întâmplat cândva demult. Celelalte au venit într-un anumit fel firesc. De fapt toate trei se leagă de personalitatea lui Lucian Blaga. Iată un lucru pe care îl spun acum răspicat. Mi s-au întâmplat niște lucruri în timpul vieții. Despre moarte nu pot să vorbesc, numai despre viață. Eram elev de școală generală când un profesor de-al nostru a venit cu o carte misterioasă de la Cluj și ne-a citit niște versuri uluitoare. Eu, care uram poezia, mai ales că toată poezia care se preda în școală era cu cadență, cu metrică și cu o tematică adecvată regimului realist-socialist, am fost uluit, atunci, de versurile pe care ni le-a citit profesorul de limbă și literatură română, care se numește Aurel Hancu, și acum profesor la Târnăveni, poet și publicist. Nu citisem, deci, poezia lui Blaga, dar am auzit-o. A fost cumva o receptare folclorică. Apoi, în liceu s-a întâmplat ca în pelegrinările mele prin librării să îmi procur cartea din care ne citise profesorul Hancu. Sigur că eu scriam deja când ajunsesem în posesia cărții, dar vreau să vă spun că scriam foarte aproape de lirica blagiană, instinctual aproape. și atunci am debutat în revista „Vatra”. Eram elev de liceu. Apoi mi s-a mai întâmplat un miracol care a anunțat preocupările mele ulterioare. Ca un tânăr care bătea la porțile literaturii, am trimis un grupaj de versuri Festivalului de poezie de la Sebeș, Alba, care era la ediția a patra atunci. În cadrul programului a fost invitat și a răspuns invitației filosoful Constantin Noica, venit de la Păltiniș, unde se afla într-un autoexil. și atunci l-am ascultat pe Constantin Noica vorbindu-ne cam o oră și jumătate de filosofia culturii a lui Lucian Blaga. Sigur, eu nu citisem filosofia lui Lucian Blaga, dar m-a influențat să o citesc. Am citit toată filosofia lui Blaga apoi. Am urmat cursurile Facultății de Filosofie din București pe care am terminat-o cu o teză de licență despre matricea stilistică a lui Lucian Blaga. Am făcut doctoratul în Filosofie tot la București, pe care l-am susținut cu o teză despre conceptul de spațiu mioritic din filosofia acestuia, apoi, am început să și predau la universitate. Înainte predasem niște ore de filosofie la un liceu, dar nu eram deloc satisfăcut. Altceva este mediul universitar, care îți acordă o mare libertate în ceea ce privește tematizarea și amplitudinea cursurilor. Iată cum s-au îmbinat, de fapt,  aceste lucruri, toate sub cupola lui Lucian Blaga.

 

G.M. Cât de importantă credeți că este lectura și participarea la evenimente culturale în formarea tinerilor?

 

E.N. Fără lectură nu se poate. Oricâtă inteligență umană deține un individ, trăind în lumea civilizată el trebuie să învețe ceva din ceea ce au scris înaintașii noștri. Oricât de creator ar fi, nu poate ignora ce s-a făcut înainte. Toată cultura românească, dacă este să o luăm așa, este construită pe o coordonată fundamentală: cultura occidentală, care nici ea nu s-a născut din neant. Toate datele noastre arată că au existat influențele orientale asupra culturii grecești, influențele grecești asupra culturii romane și, apoi, influențele culturale și civilizatoare ale culturii romane mai ales asupra Europei. Astfel, Europa a devenit un centru difuzor de cultură pentru întreaga planetă. Este posesoarea, de fapt, a tuturor mijloacelor și a celor mai adânci concepte legate de viață, de lume, care se îmbină în mod plăcut cu o tehnologie adecvată. Deci, lectura nu trebuie să lipsească, după părerea mea, fiind ceea ce noi numim cultura profundă. Sigur că mai există și cultura de televizor, de radio, cultura pe care o absorbim din mediul imediat, dar aceea este o cultură superficială. Trebuie să ne întoarcem mereu la carte pentru că aceasta ne asigură ceva profund și durabil. Privind evenimentele culturale, fiecare individ are o anumită sensibilitate și o anumită receptivitate. Dacă această receptivitate este educată, atunci devii atent la mai multe lucruri. Din păcate, iată, se întâmplă un lucru care pe noi, cei care ne-am format în biblioteci, cu cartea în mână, ne doare. Mulți renunță din cauza confortabilității. Este mai confortabil să stai în pat și să te uiți la televizor, decât să ții o carte în mână, fiind concentrat la un subiect sau la ideile de acolo. și asta, sigur, nu poate decât să dăuneze prezentului și viitorului, generațiilor viitoare.      

 

G.M. Cum poate fi încurajată desfășurarea unor astfel de evenimente: lansări de carte, recitaluri, târguri de carte?

 

E.N. Ce putem face este să ne întâlnim cu cititorii noștri, să le arătăm că există niște frumuseți în cărți, pe care ei trebuie să le descopere, să le identifice și să se identifice cu ele, să-și formeze gustul. 

 

G.M. Cine ar trebui să ia inițiativa? Scriitorii?

E.N. Ar fi niște posibilități. Da, și scriitorii. Noi am încercat lucruri din acestea în cadrul Asociației scriitorilor din Târgu-Mureș și nu numai din Târgu-Mureș. Uniunea scriitorilor din București a venit cu programe interesante, programe legate de lectura publică. Noi, de asemenea, într-un timp mergeam mai des prin unele așezări din județ. Sigur, în primul rând aveam în vizor publicul din Târgu-Mureș. Exista o librărie care se numea Romulus Guga, unde se puteau face întâlniri cu cititorii. Acum ne aflăm la marginea orașului, la un târg de carte itinerant. Încercăm și aici. Oricum, nu ne vom lăsa păgubași. Chestiunea este că, totuși, ar trebui ca oamenii să înțeleagă că, până la urmă, tot cartea este de bază. Ne străduim să facem lucrurile acestea, dar nu prea reușim. Probabil că și lupta pentru subzistență este puternică. O parte din energiile fiecărui individ se canalizează spre altceva, spre a asigura veniturile pentru familie, poate că unii lucrează în două, trei locuri. Deci, e mai dificil să găsească răgaz. Dar, după părerea mea, se poate face ceva fundamental și asta ține de Guvernul României, de Parlament, de instituțiile fundamentale ale statului. S-ar putea, de exemplu, atunci când se distribuie licențele de emisie pentru diverse posturi de televiziune să le impună un timp de antenă legat de activități culturale, fie că invită acolo muzicieni, oameni de teatru, artiști plastici sau scriitori, fie că invită reprezentanți ai Academiei Române, specializați pe diverse domenii științifice puternice, în așa fel încât publicul să perceapă că există și astfel de preocupări în societatea românească, nu doar manele, nu doar kitschuri, nu doar distracție ieftină. Există, deci, lucruri serioase, care ar merita atenția noastră. Să recunoaștem că televiziunea este de mare forță propagandistică la această oră. Nu putem s-o ignorăm. Mai sunt și alte posibilități, precum internetul și diversele modalități de comunicare prin tehnicile moderne. Dar eu zic că televiziunea este cel mai bun mijloc pentru a fi impuse aceste valori culturale, pentru a le face cunoscute.       

Vă mulțumim, domnule Eugeniu Nistor, pentru timpul acordat! Sperăm ca frecvența activităților culturale să fie mai ridicată, atât în mediul cultural târgumureșean, cât și pe posturile naționale de televiziune.  

 

Georgeta Movilă