Moartea tragediei - George Steiner
Cartea lui George Steiner – Moartea tragediei, apărută pentru prima dată în 1961, tradusă în limba română abia în anul 2008, este un minunat eseu, care le vorbeşte, nu doar specialiştilor în teatru (teatrologilor, actorilor, regizorilor), ci şi celor care se simt îndrăgostiţi de acest fenomen cultural – teatrul. Moartea tragediei, poate fi citită la şi la nivelul de eseu-istorie-document, cu aplicaţie asupra formei dramatice serioase, t...
Amantele - Elfriede Jelinek
După cum există mai multe nuanţe de maroniu și tonuri de sepia cu mai mult roșu sau mai mult galben, la fel există cărţi şi cărţi, dar mai ales autori sau ... autoare. Există cărţi pe care le deschizi şi, încet-încet, te vâri în universul lor. Există însă cărţi pe care le deschizi şi simţi pe neaşteptate cum ceva metalic îţi despică ţeasta, liniştită până atunci, şi-ţi toarnă cuvinte (care nici măcar nu au nevoie de majuscule la început...
Dragostea în vremea contelui Tolstoi (II)
Lev Tolstoi, Anna Karenina, Polirom, Bucureşti, 2007
Sunt de ajuns câteva declaraţii de dragoste ale lui Vronshi şi Anna declanşează un adevărat conflict cu valorile în care crezuse până atunci. Problema de conştiinţă pe care idealul iubirii absolute o pune – aceea a abandonării familiei, a soţului şi copilului – va fi rezolvată printr-o negaţie interioară de neobişnuită forţă. Într-o pornire aproape nihilistă, Anna se distanţeaz...
Dragostea în vremea Contelui Tolstoi (I)
Lev Tolstoi, Anna Karenina, Polirom, Bucureşti, 2007
Debarasat de ideologizările excesive din anii totalitarismului comunist, „Anna Karenina” e romanul unei drame general-umane, egal – prin veridicitatea şi forţa caracterelor, prin minuţiozitatea detaliilor şi prin construcţia sa complexă – cu orice alt mare roman al citadinizării din secolul al XIX-lea, dezbătând în termenii situaţiilor existenţiale concrete conflictul dintre in...
Alchimia spaţiilor imaginare (II)
Mircea Cărtărescu, Levantul, Humanitas, Bucureşti, 2009
O scenă-rapel în Levantul e reprezentarea portului Giurgiu, construită cu ocazia întâlnirii acolo a eroilor revoluţionari ai epopeii. Cărtărescu însuşi, urmând să ajungă şi el erou în propria-i epopee după ce Manoil, personajul său alter-ego, îl va trage de jiletcă în maşina de scris, vede oraşul din nacela zepelinului inventat şi condus de Leonidas Antropofagul, a cărei soţie e o...
Alchimia spaţiilor imaginare (I)
Mircea Cărtărescu, Levantul, Humanitas, Bucureşti, 2009
Spaţiul Levantului (lumea imaginar-alegorică a celebrei epopei scrise pe finalul comunismului de Mircea Cărtărescu), fie el global ori redus la detaliul minor, e în esenţa lui un spaţiu textual. Celebra „nu există nimic în afara textului” a lui Derrida se aplică de minune principiului de generare spaţială al epopeii. Sintaxa şi întreaga gramatică a ficţiunii e pur textuală, deci m...
