Borsos Tamás s-a născut la Tîrgu-Mureș în anul 1566 și a fost un important om politic al vremii sale. Între anii 1594 și 1613 a deținut funcția de jude și sfetnic al orașului. Principalul său obiectiv în perioada în care s-a aflat în fruntea orașului a fost să apere drepturile locuitorilor acestuia, să lupte pentru bunăstarea lor și să obțină o situație juridică favorabilă pentru localitate. Astfel, la Dieta de la Alba Iulia din 1603, obține dreptul de a ridica ziduri de apărare în jurul orașului. De asemenea, a venit cu inițiativa cumpărării de către locuitorii din Tîrgu-Mureș a terenurilor din împrejurimi, rămase fără iobagi. În anul 1613 își începe cariera diplomatică, făcând parte din delegația principelui Báthori, trimisă la Constantinopol pentru a recâștiga prietenia turcilor. Situația politică nu era deloc favorabilă pentru  Báthori, întrucât Poarta îl sprijinea pe rivalul său Gabriel Bethlen, care urma să ocupe tronul. Datorită calităților sale de bun om politic, Borsos  Tamás va intra în grațiile noului principe. Mai mult decât atât, în anul 1616, reușește să obțină de la acesta recunoașterea localității Tîrgu-Mureș ca oraș (civitas). Cea mai delicată misiune diplomatică la care a participat s-a desfășurat între anii 1618 și 1620, așa cum el însuși mărturisește în jurnalul de călătorie din acea perioadă. Este vorba despre alte tratative duse cu turcii, de această dată în favoarea lui Bethlen, pentru apărarea cetății Ineului. Realitățile istorice foarte complexe de la începutul secolului al XVII-lea îl plasează pe Borsos ca apărător al intereselor Transilvaniei, nu numai în raport cu Imperiul Otoman, dar și cu Imperiul Habsburgic, a cărui intenție expansionistă devine o amenințare. Relațiile de prietenie sau de ostilitate pe care le întreține cu domnitorii din țările române evoluează în funcție de aceste directive generale. Un moment important în acest sens este urcarea pe tronul Moldovei a lui Gaspar Grațiani, în anul 1619, a cărui orientare pro-habsburgică va duce  la înrăutățirea relațiilor dintre acesta și Borsos, și implicit dintre Moldova și Transilvania. O altă activitate importantă dusă de Borsos Támas era negustoria. În timpul călătoriilor sale cumpără cai, corturi de campanie, covoare, bijuterii și  face comerț cu mercur. A treia misiune diplomatică a sa la Constantinopol a avut loc între anii 1626 și 1628. De această dată a fost însărcinat cu obținerea sprijinului Porții în campania lui Bethen împotriva habsburgilor și cu obținerea recunoașterii Ecaterinei de Brandemburg, soția principelui, ca principesă a Transilvaniei. Cu toate ca misiunea diplomatică nu va fi îndeplinită în totalitate, prestigiul său în cercurile otomane atinge acum cel mai înalt nivel. Acest lucru este confirmat și de mărturiile altor diplomați din Anglia sau Franța, care îl descriu ca pe un diplomat abil, inteligent și fidel stăpânului său. După moartea lui Gabriel Betheln, survenită în 1629, Borsos își va pune serviciile în slujba succesorului acestuia, Bethlen István, iar venirea la tron a lui Rákóczi György I, peste doar un an, îl determină să pună la cale un complot împotriva acestuia. În primăvara anului 1634, Borsos moare de ciumă. Bibliografie: Ladislau Kocziany- Borsos Tamás în vol. Profiluri mureșene, vol. I, Tîrgu-Mureș, 1971, pp. 9-15. Autor: Maria Orosan-Telea