• Astăzi, 28.05.2017
  • Educație în Mureș
  • Vederi în Mureș
  • în Mureș
  • Revista Tuș
  • Republic Production
  • AMPER - Asociația pentru Minți Pertinente
  • POL - Partidul Oamenilor Liberi

Turnul Bisericii Franciscane

Piața Teatrului

 Turnul din Piața Teatrului este o mărturie a existenței în acel loc a unui edificiu de cult, din care turnul făcea parte integrantă. Zona centrală a orașului, ocupată astăzi de larga deschidere spre Piața Teatrului, arăta cu treizecișicinci de ani în urmă cu totul altfel. Aici se desfășurau zidurile unei vechi biserici, construită la mijlocul secolului al XVIII-lea de călugării franciscani reîntorși în oraș.

Existența ordinului franciscan la Tîrgu-Mureș a fost în mod direct afectată de Reforma religioasă, care pe parcursul secolului al XVI-lea câștigă în mod simțitor teren în Transilvania. În anul 1557 influența Bisericii Reformate asupra populației maghiare din Tîrgu-Mureș este atât de puternică încât se ajunge la confiscarea proprietăților ordinelor monahale catolice. Călugării franciscani, care până în acel moment își desfășurau activitățile în biserica din cetate au fost nevoiți să părăsească orașul. Vor reveni însă după aproape două secole, când climatul politic devenise favorabil catolicismului, datorită instaurării puterii habsburgice în Transilvania. Vor cumpăra terenul din centrul orașului, unde până în anul 1777  ridică o nouă biserică și mănăstire. Turnul, singurul element rămas în picioare până astăzi, a fost adăugat fațadei bisericii în anul 1802, de către arhitectul Topler János.

Întreg ansamblul a fost realizat în ambianța stilului baroc specific perioadei, dar cele mai grăitoare elemente aparțin turnului. Fotografiile de epocă demonstrează că acesta domina ansamblul, nu numai datorită decorațiunilor exterioare, ci și prin dimensiunile impozante. Pe verticală este structurat în două registre despărțite printr-o cornișă bine reliefată. Fațadele sunt articulate la colțuri de pilaștri cu capiteluri dorice.  Registrul inferior este dominat de portalul principal și de nișa care adăpostește statuia Sfântul Francisc. Imediat sub cornișa masivă care desparte cele două registre se află o fereastră rotundă. Registrul superior are la rândul său, pe toate cele patru laturi, ferestre de formă semicirculară deasupra cărora sunt plasate, în concordanță cu ferestrele rotunde aflate în registrul inferior, niște cercuri marcate cu ajutorul tencuielii. Cornișa de sub acoperiș urmărește în partea superioară forma acestor cercuri, curbându-se și determinând la rândul ei curbarea  pantei acoperișului. Acesta, prin forma semibulbară terminată cu săgeata turnului, se încadrează perfect stilului baroc. În afară de turn, din vechea construcție s-a mai păstrat camera mormintelor, aflată în subteran pe locul unde în trecut se desfășura nava bisericii.

În 1971, municipalitatea a hotărât demolarea acestui ansamblu mănăstiresc pentru a crea spațiul necesar construirii Teatrului Național și amenajării pieței din fața acestuia. Cu această ocazie s-a ridicat o nouă biserică destinată franciscanilor pe strada Libertății. Unele elemente ale vechii biserici au fost refolosite pentru noua construcție. Așa sunt, de exemplu, vitraliile care decorau ferestrele navei și care fuseseră realizate în anul 1899. Aceste vitralii îi înfățișează pe Sf. ștefan, Sf. Emeric, Sf. Francisc, Sf. Anton, Sf. Elisabeta și inima lui Isus.

În jurul turnului din Piața Teatrului și a catacombelor aflate sub el, s-a creat de-a lungul timpului o aură de mister care a alimentat imaginația colectivă și a generat o serie de legende urbane, care vorbesc despre existența unor coridoare secrete ce împânzesc subteranul orașului.

Bibliografie: 
Ioan Eugen Man, Tîrgu-Mureș, istorie urbană de la începuturi până în 1850, Tîrgu-Mureș, Ed. Nico, 2006, pp. 205-206

Autor: Maria Orosan-Telea