• Astăzi, 19.03.2024
  • Educație în Mureș
  • Vederi în Mureș
  • în Mureș
  • Revista Tuș
  • Republic Production

Palatul Toldalagi

Cele mai frumoase reședințe nobiliare s-au construit la Tîrgu-Mureș începând cu a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Fiind vorba de familii bogate, dornice să realizeze construcții demne de statutul lor social, locuințele acestora, impunătoare prin dimensiuni și prin atenția acordată decorațiunilor, vor revigora aspectul străzilor orașului. Între 1759 și 1772 contele Toldalagi László și soția sa Wass Katalina  ridică la Tîrgu-Mureș, pe proprietatea lor învecinată mănăstirii franciscane din Piața Trandafirilor, cea mai frumoasă și mai reprezentativă construcție pentru barocul târgumureșean. Demararea lucrărilor este împiedicată inițial de Consiliul Orășenesc, dar după 1759 când Toldalagi  devine judecător al Tablei Regale își va putea pune în practică planurile fără alte probleme. Palatul, situat la numărul 11 în piața mai sus menționată, a fost realizat în două etape (1759-1762 și 1770-1772) după planurile arhitectului francez Jean Louis D”™ Orr. Acesta a proiectat o clădire în forma literei „U”, dar aceasta a fost ulterior modificată, adăugându-i-se un corp de clădire care să închidă partea din spate. S-a ajuns astfel la un plan de formă dreptunghiulară, având o curte interioară cu galerii deschise. Lucrările efective vor fi conduse de meșterul constructor și arhitect Paul Schmidt  și vor avea ca rezultat subsolul acoperit cu bolți semicilindrice, parterul cu încăperile înșirate de-a lungul celor două laturi ale curții interioare, mezaninul și un etaj, având o sală mare de recepție pe latura principală, cea dinspre piață. Scara de acces de la parter  duce spre galeria deschisă a etajului, cu arcade sprijinite pe stâlpi din cărămidă. De aici se intră în diferitele încăperi dispuse perimetral față de curte. Tavanul încăperilor de la etaj este casetonat și decorat cu motive florale în stucatură. Cel mai spectaculos element al întregului edificiu este fațada principală, foarte frumos decorată, în conformitate cu preceptele artistice ale barocului transilvănean târziu. Sculpturile care împodobesc fațada au fost realizate de artistul baroc Schuchbauer Antal, creatorul unui adevărat repertoriu ornamentalistic baroc, bazat pe motive antropomorfe. Portalul intrării are o deschidere amplă în arc mâner-de-coș, cu cheia de arc marcată printr-un bolțar cu profilatură curbilinie. Ferestrele au deschideri dreptunghiulare  cu ancadramente din tencuială, atât la parter, cât și la etaj. Cele de la etaj sunt însă mai mari și mai bogat decorate, cu ghirlande de flori și sprâncene de cornișă în formă de segment de arc. În unele cazuri, aceste segmente de arc se transformă în partea superioară în două volute plastic modelate. Sub ferestrele etajului se află panouri ornamentate cu stucaturi care pornesc de la pervaz și coboară până în zona mediană a fațadei. Alte elementele importante care articulează fațada sunt lezenele segmentate, la parter, pilaștrii cu capiteluri compozite, la etaj și cornișa care marchează la exterior limita dintre parter și etaj. La nivelul acoperișului se află un fronton triunghiular cu vârful tăiat de o cornișă curbată și cu laturile terminate în formă de volute, flancat de două lucarne ovoidale. Cornișa frontonului și cadrele de piatră ale lucarnelor susțin busturi de bărbați, plasate pe mici socluri trapezoidale. Opere ale sculptorului Schuchbauer, figurile bărbătești reprezintă soldați turci cu capetele înfășurate în turbane. Pe fronton se află, sculptate în relief, cele două blazoane ale familiilor Toldalagi și Wass, deasupra cărora tronează o coroană simbolizând uniunea dintre cele două ramuri nobiliare. La nivelul fațadei, deasupra plăcii comemorative se află un medalion de formă ovală cu un cadru foarte bogat decorat. În interiorul medalionului se află un relief cu imaginea unui corb cu inel în cioc.

Forma acoperișului cu pantele întrerupte este specifică construcțiilor din perioada barocă. Începând cu anul 1984 și până în prezent, Palatul Toldalagi a adăpostit secția de Etnografie și Artă Populară a Muzeului Județean Mureș.

 

Bibliografie:

Nicolae Sabău,  Metamorfoze ale barocului transilvan, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 2002, p. 64.

Ioan Eugen Man, Tîrgu-Mures, istorie urbană de la începuturi până în 1850,Tîrgu-Mureș, Ed. Nico, 2006, pp. 244-247.

 

Autor: Maria Orosan-Telea

 

Facebook Twitter
Cultură În Mureș
Descriere - Cultura.inmures.ro este o platformă culturală a județului Mureș, care promovează evenimente, proiecte și inițiative artistice din domeniile cinematografiei, teatrului, muzicii, literaturii și artei vizuale. Site-ul oferă informații utile despre instituțiile, organizațiile și persoanele implicate în viața culturală a județului, precum și despre oportunitățile de finanțare, participare și colaborare în domeniul cultural.
Piața Republicii, Nr. 41
+40 745.992.463
Târgu-Mureș
540110
România
[email protected]