• Astăzi, 29.05.2017
  • Educație în Mureș
  • Vederi în Mureș
  • în Mureș
  • Revista Tuș
  • Republic Production
  • AMPER - Asociația pentru Minți Pertinente
  • POL - Partidul Oamenilor Liberi

Clădirea Primăriei

Tîrgu-Mureș, Piața Victoriei nr. 3

Trecerea Transilvaniei în componența statului român la 1 Decembrie 1918, în urma Primului Război Mondial, va atrage după sine o serie de transformări și în ceea ce privește înfățișarea orașelor transilvănene. Încep să își facă apariția  elemente specific românești în arhitectura clădirilor nou ridicate. Stilul arhitectural cel mai des folosit în România începutului de secol XX este neoromânescul. Inițiatorul acestui curent, care are la bază ideea revalorificării arhitecturii tradiționale românești și în special a stilului brâncovenesc, este Ion Mincu.

Unul dintre cele mai inspirate edificii în stil neoromânesc de la Tîrgu-Mureș este actuala clădire a Primăriei. Construcția a fost realizată pentru a servi inițial ca sediu al prefecturii, întrucât vechea prefectură construită în secolul al XVIII-lea nu mai corespundea necesităților administrației județene. În urma organizării unui concurs de proiecte, în anul 1935, arhitectul bucureștean Eugen I. Grosu câștigă locul întâi. Lucrările vor începe în anul 1936 imediat ce se găsește un teren potrivit pentru amplasarea clădirii, și durează până în 1940. Dispoziția planimetrică adoptată este de forma literei „U”, fiecare dintre cele trei corpuri având acces din stradă. Elevația se compune din patru nivele, dintre care cel mai important este primul etaj unde se află sala festivă și birourile administrației locale.

Valoarea artistică a clădirii rezidă în decorațiunile fațadei principale, cea dinspre Piața Victoriei. Pentru organizarea fațadei s-a ales soluția succesiunii dintre rezalite și retrageri. Astfel, corpul central și cele două pavilioane din colțuri sunt scoase destul de mult înafară. Soclul clădirii este realizat din piatră naturală și înglobează în suprafața sa ferestrele care corespund demisolului. Ferestrele parterului au deschideri semicirculare cu ancadramente din piatră finisată. Pe axa mediană a parterului se află portalul intrării principale. În conformitate cu forma ferestrelor, acesta are la rândul său o deschidere semicirculară a cărei contur dinspre interior este marcat printr-un brâu răsucit, sculptat în piatră. Arcul se sprijină pe colonete scunde și robuste.

Elementul decorativ dominant este loggia centrală care corespunde sălii de onoare de la primul etaj. Aceasta este alcătuită dintr-o arcadă cu deschideri având forma derivată din tipul deschiderii în acoladă, specifică stilului neoromânesc. Arcurile se sprijină pe șase coloane scurte și groase având baza decorată cu frunze de acant. O soluție plastică interesantă sunt ferestrele tripartite ale rezalitelor din colțuri. Cele din margine sunt mai scunde și mai înguste comparativ cu cea din mijloc pe care o încadrează. Restul ferestrelor de la primul etaj precum și ferestrele celui de-al doilea etaj au deschideri simple de formă dreptunghiulară.

Acoperișul are o structură complexă, fiind alcătuit din mai multe corpuri prismatice individuale.

În timpul regimului horthyst elementele arhitecturale neoromânești vor fi eliminate, clădirea luând o formă impersonală și anostă. Până în anul 1950 a deservit scopului de sediu al prefecturii după care, în timpul regimului comunist a funcționat aici Sfatul Popular al orașului. Între 1991 și 1992 are loc cea mai amplă restaurare prin care i se redă clădirii forma și decorațiunile inițiale.

Bibliografie:
Ion Eugen Man, Primăria Municipiului Tîrgu-Mureș- monument de arhitectură românească, în "Anuarul Arhivelor Mureșene", vol. II, Tîrgu-Mureș, 2003, pp. 225-234.
Grigore Ionescu, Istoria arhitecturii în România, vol. II, București, Ed. A.R.S.R., 1965, pp.439-443.

Autor: Maria Orosan-Telea