• Astăzi, 19.03.2024
  • Educație în Mureș
  • Vederi în Mureș
  • în Mureș
  • Revista Tuș
  • Republic Production

Clădirea Bibliotecii Teleki

Clădirea care adăpostește una dintre cele mai importante colecții de carte veche din Transilvania a dobândit forma actuală între anii 1799 și 1803 prin extinderea unei locuințe și adaptarea ei la rolul de bibliotecă, pe care îl deține și astăzi. Contele Sámuel Teleki, personalitate care s-a remarcat prin erudiția sa,  a fost deținătorul înaltei funcții de cancelar al Transilvaniei. Este legat de zona Mureșului prin origini și prin faptul că își petrece o perioadă din viață la reședința personală din Dumbrăvioara (localitate aflată la doar câțiva kilometri de Tîrgu-Mureș). La începutul secolului al XIX-lea înființează prima bibliotecă din oraș, punând la dispoziția publicului cele 40.000 de volume ale sale, dintre care unele sunt ediții unicat, publicate de tipografii renumite din Europa. Acestui fond inițial i se vor adăuga de-a lungul timpului alte colecții importante, ajungând în prezent la un număr de 250.000 de volume. În 1785, contele cumpără casa  aflată la colțul străzii Bolyai cu strada Borsos Tamás, de la baroneasa Rhédey Kata, născută Wesselényi. La momentul achiziției, clădirea era în formă de „L” și nu avea decât un etaj. Începând cu anul 1797 vor fi elaborate mai multe planuri în vederea extinderii sale. Arhitecții implicați în acest proiect sunt Ernst Koch și Ugrai László, ambii de origine vieneză. Planul ales de conte este în final cel propus de către Koch, execuția fiind încredințată transilvăneanului Antal Türk. Acesta moare înainte de începerea lucrărilor, astfel încât contele se vede obligat să găsească un alt constructor. Cel care se va ocupa în continuare de ridicarea bibliotecii este Schlaff Ignáz, acesta elaborând la rândul său două variante de planuri. Deși a fost construită în două etape relativ îndepărtate în timp, clădirea are un aspect unitar, forme echilibrate și armonioase, încadrându-se stilistic în curentul barocului târziu transilvănean. Planul final este de forma literei „U”, cu latura stângă ușor deviată față de axa perpendiculară. Intrarea se face dinspre strada Bolyai, printr-un gang cu boltă semicirculară care duce direct în curtea interioară. Spre curte, pe latura scurtă și pe o parte din latura lungă, cea veche, se deschid atât la etaj, cât și la parter arcade semicirculare sprijinite pe stâlpi masivi. Cea mai impresionantă parte a clădirii este extremitatea aripii noi, unde se află sala mare a bibliotecii, având o elevație ce cuprinde atât parterul, cât și etajul. Are o structură arhitectonică elegantă, cu calote boeme sprijinite pe două șiruri de stâlpi profilați și cu o galerie deschisă prin arcade la nivelul etajului. Pentru a decora această sală sunt comandate lucrări de pictură și sculptură. Marele portret al contelui Teleki, amplasat vis-a-vis de intrarea în sală, a fost realizat de pictorul Tusch János și îl înfățișează pe comanditar la o vârstă înaintată, îmbrăcat în haine nobiliare și având în preajmă atribute specifice activităților sale de persoană cultivată. Cadrul în care apare personajul este alcătuit dintr-un interior cu câteva obiecte de mobilier și o draperie învolburată, redată cu tehnicile specifice picturii baroce. Busturile din bronz ale contelui și soției sale, Zsuzsanna Bethlen Iktári, sunt realizate în anul 1805 de sculptorul F. Thaller. Celelalte portrete înfățișând clasici greci, figuri istorice sau personaje mitologice au fost realizate de sculptorul vienez Mathias Mayer. Restul încăperilor sunt de dimensiuni mult mai mici, amplasate în general în două șiruri paralele și având ca sisteme de acoperire bolți cilindrice cu penetrații, bolți susținute de arce dublouri sau calote boeme. Accesul de la parter spre etaj se face printr-o scară mare de lemn situată în zona intrării în sala mare a bibliotecii. La exterior fațada principală are un aspect simplu, singurele articulări ale zidurilor făcându-se prin lezenele ce delimitează cinci registre. Se remarcă faptul că edificiul avea în trecut două porți de acces situate simetric față de axul median al fațadei. Una dintre acestea a fost zidită ulterior, rămânând doar cea dinspre latura veche a clădirii. Ferestrele sunt de formă dreptunghiulară, fără ancadramente puternic profilate. Acoperișul prezintă tipul de pantă frântă, întâlnit și la alte construcții baroce din oraș. Bibliografie: Ioan Eugen Man, Tîrgu-Mureș, istorie urbană de la începuturi până în 1850, Tîrgu-Mureș Ed. Nico, 2006, pp. 228-242. Sebestyén Spielmann Mihály, Telekiana în vol. "Tîrgu-Mureș, oraș al artelor", volum editat de Primăria Tîrgu-Mureș în colaborare cu revista "Vatra", pp. 171-184. Autor: Maria Orosan-Telea

 

Facebook Twitter
Cultură În Mureș
Descriere - Cultura.inmures.ro este o platformă culturală a județului Mureș, care promovează evenimente, proiecte și inițiative artistice din domeniile cinematografiei, teatrului, muzicii, literaturii și artei vizuale. Site-ul oferă informații utile despre instituțiile, organizațiile și persoanele implicate în viața culturală a județului, precum și despre oportunitățile de finanțare, participare și colaborare în domeniul cultural.
Piața Republicii, Nr. 41
+40 745.992.463
Târgu-Mureș
540110
România
[email protected]