• Astăzi, 19.03.2024
  • Educație în Mureș
  • Vederi în Mureș
  • în Mureș
  • Revista Tuș
  • Republic Production

Biserica Ortodoxă "Înălțarea Domnului" (Catedrala Mare)

Unirea Transilvaniei cu România în urma Primului Război Mondial a avut consecințe imediate și asupra organizării Bisericii Ortodoxe în principat. În 1925 se emite o lege prin care va fi consolidată unitatea religioasă în întreaga țară. Tot în această perioadă se inițiază o adevărată campanie de construire  a unor edificii ecleziastice în centrele urbanistice transilvănene, care să corespundă  adevăratei situații numerice a populației de religie ortodoxă. Dovadă a înfloririi spiritualității românești-ortodoxe după 1918 sunt impunătoarele biserici construite la Cluj, Alba-Iulia, Timișoara și Tîrgu-Mureș. Vechea bisericuță de lemn din Tîrgu-Mureș, construită la sfârșitul secolului al XVIII-lea, nu mai corespundea nevoilor unui număr de enoriași aflat în continuă creștere. Astfel că, în anul 1925, noua administrație locală subordonată statului român va începe demersurile privitoare la construirea unui nou lăcaș de cult. Primarul Emil Dandea și protopopul de Mureș ștefan Rusu au fost personalitățile implicate cel mai activ în demararea acestui proiect. Încă din anii 1920-1921, se organizează importante acțiuni de strângere de fonduri la nivel național. Condițiile politice ale momentului permiteau ridicarea bisericii în centrul istoric al orașului. Astfel, locul de amplasare ales este extremitatea nordică a Pieței Trandafirilor, unde în trecut se afla fântâna cântătoare a lui Bodor Péter. Biserica va purta hramul „Înălțarea Domnului”, iar punerea pietrei de temelie la 10 mai 1925, de către episcopul Nicolae Ivan, a fost transformată de către municipalitate și protopopiat într-un adevărat eveniment, la care au luat parte ministrul cultelor Alexandru Lapedatu și fostul ministru Octavian Goga. Arhitectul care s-a ocupat de realizarea planurilor și de conducerea lucrărilor este Victor Vlad. Lucrările se vor finaliza în 1934 și tot în acest an, la data de 2 decembrie, va avea loc și sfințirea lăcașului de cult. Datorită dimensiunilor sale monumentale și a suprafeței foarte mari de pictură murală interioară, biserica se numără printre cele mai importante edificii ortodoxe de cult din România. Din punct de vedere stilistic aparține neobizantinului, cu plan în cruce greacă, o cupolă centrală care acoperă traveea principală și patru cupole mai mici amplasate deasupra turnurilor de pe colțuri. Compartimentarea spațiului interior este cea specifică lăcașurilor de cult ortodoxe: pronaos, naos și altar. Pentru obținerea unui efect de spațialitate s-a recurs la eliminarea zidului dintre pronaos și naos, delimitarea fiind marcată doar de patru coloane. Deasupra pronaosului și a brațelor laterale ale naosului se află balcoane susținute de coloane din marmură, decorate cu motive geometrice și vegetale, sculptate în relief. La exterior fațada principală este dominată de uriașul fronton semicircular în care ferestrele sunt așezate astfel încât să descrie forma crucii. Ușa cu deschidere mare asigură accesul într-o anticameră de unde se pătrunde printr-o ușă normală și două uși rotative în spațiul propriu-zis al bisericii. Tambururile pe care se sprijină cupola centrală și cele patru cupole ale turnurilor sunt străbătute de ferestre semicirculare cu arcul susținut de coloane mici și robuste, având sorgintea în stilul brâncovenesc. Decorarea pereților interiori cu frescă a fost realizată mult mai târziu, în perioada 1970-1986, de către pictorul Nicolae Stoica. În primă fază fusese pictată doar cupola, autorul frescelor fiind renumitul pictor Aurel Ciupe care în perioada 1932-1940 se afla la Tîrgu-Mureș în calitate de custode al Pinacotecii și de profesor la școala Liberă de Arte, pe care a înființat-o în oraș. Pereții pronaosului sunt decorați cu medalioane în care sunt reprezentate cele mai importante biserici ortodoxe din Transilvania. O particularitate a acestui spațiu sunt scenele din viața celor doi mitropoliți martiri ardeleni, din secolul al XVII-lea: Ilie Iorest și Sava Brancovici. Cupola este decorată cu un vitraliu cu imaginea lui Isus Pantocrator, iar absida altarului cu un mozaic de dimensiuni impresionante cu Maica Domnului și Pruncul. Scenele de pe pereții celor două brațe laterale ale naosului înfățișează nașterea și învierea lui Isus. Naosul este despărțit de altar printr-un iconostas de mari dimensiuni. La realizarea acestuia și-au adus contribuția meșterul Traian Bobletec din Nazna, în ceea ce privește elementele sculpturale, și pictorul Virgil Simionescu, cel care a pictat  panourile și ușile împărătești. Este alcătuit din patru registre orizontale de icoane, despărțite prin decorațiuni sculptate și aurite. Icoanele împărătești: „Isus Hristos învățător”, „Sfântul Nicolae”, „Maica Domnului cu Pruncul”, „Sfântul Ioan Botezătorul” sunt despărțite prin colonete răsucite cu capiteluri compozite și alcătuiesc alături de ușile împărătești șirul inferior. Următorul registru de icoane ilustrează scene din viața lui Isus, în panouri decorate cu motivul viței de vie. Cel de-al treilea rând de picturi este dominat de panoul central, mult mai amplu decât celelalte. Acesta înfățișează scena cu Isus în mijlocul celor doisprezece apostoli. Cel de-al patrulea șir este alcătuit din icoane cu scene din viața lui Isus și a Fecioarei Maria, iar ultimul îi înfățișează pe cei doisprezece proroci. Catedrala ortodoxă a fost primul edificiu de factură românească ridicat în centrul Tîrgu-Mureșului, într-o ambianță dominată de stiluri arhitecturale cu sorginte în Imperiul Austro-Ungar. În partea dreaptă se află Biserica Romano-Catolică, ridicată de ordinul călugărilor iezuiți în stil baroc și Casa Ferencz Nagy Szabó, iar pe latura stângă se află Casa Köpeczi Tamás, Casa pe Arcuri, Palatul Apollo și Turnul Bisericii Franciscane, demolat odată cu construirea Teatrului Național. Observând evoluția istorică a orașului de-a lungul secolelor este evident  faptul că ridicarea acestei biserici reprezintă un act simbolic prin care se confirmă realitatea politică, socială și religioasă de după Marea Unire. Bibliografie: Nicolae Gheorghe șincan, Nicolae Băciuț, Catedrala Mare „Înalțarea Domnului” Tîrgu-Mureș, Ed. Nico, Tîrgu-Mureș, 2006. Ioan Eugen Man, Un monument de artă neobrâncovenească în vol. "Tîrgu-Mureș, oraș al artelor", volum editat de Primăria Tîrgu-Mureș în colaborare cu revista "Vatra", pp. 186-198. Autor: Maria Orosan-Telea

 

Facebook Twitter
Cultură În Mureș
Descriere - Cultura.inmures.ro este o platformă culturală a județului Mureș, care promovează evenimente, proiecte și inițiative artistice din domeniile cinematografiei, teatrului, muzicii, literaturii și artei vizuale. Site-ul oferă informații utile despre instituțiile, organizațiile și persoanele implicate în viața culturală a județului, precum și despre oportunitățile de finanțare, participare și colaborare în domeniul cultural.
Piața Republicii, Nr. 41
+40 745.992.463
Târgu-Mureș
540110
România
[email protected]