• Astăzi, 19.03.2024
  • Educație în Mureș
  • Vederi în Mureș
  • în Mureș
  • Revista Tuș
  • Republic Production

Biserica de Piatră

Contextul politic din Transilvania, la începutul secolului al XVIII-lea, se dovedește a fi favorabil populației de naționalitate română, care până în acel moment avea statutul de populație tolerată, fără drepturi egale cu restul naționalităților și fără a i se recunoaște religia ca fiind oficială în stat. Odată ce Imperiul Habsburgic își lărgește teritoriul înspre Est prin ocuparea Transilvaniei, întrevede potențialul politic oferit de convertirea credincioșilor români-ortodocși la religia catolică. Această măsură ar fi dus la contracararea opoziției acerbe pe care o manifesta nobilimea maghiara reformată față de Curtea Vieneză, prin reechilibrarea balanței numerice dintre catolici și protestanți. Astfel, la începutul secolului XVIII va avea loc așa numitul „proces de unire” a unei părți dintre credincioșii ortodocși cu Biserica Catolică. În urma ruperii legăturilor cu episcopatele din țările române și supunerii față de papalitate, clericii noii confesiuni greco-catolice vor beneficia  de unele privilegii, printre care și acordul dat de puterea centrală pentru construirea de biserici și case parohiale. Până la mijlocul secolului al XVIII-lea comunitatea română din Tîrgu-Mureș nu avea biserică proprie, fiind nevoită să străbată căi îndelungate până în localitățile învecinate unde existau astfel de lăcașe de cult. Primele biserici românești ridicate în Tîrgu-Mureș sunt Biserica de Piatră și Biserica de Lemn, amplasate una în vecinătatea celeilalte, pe strada Mitropolit Andrei șaguna la numerele 9 și respectiv 13. În anul 1750 românii primesc o parcelă de teren în urma intervențiilor călugărului iezuit Iosif Balogh, pe lângă Consiliul orășenesc. Comerciantul Andrei Grecu va construi pe acest teren, din cheltuiala sa, o biserică de lemn pe care la început au folosit-o toți românii din oraș, întrucât la acea data nu exista în Tîrgu-Mureș o diferențiere netă între românii „uniți” (greco-catolici) și cei „neuniți” (ortodocși). La scurtă vreme, situația se va schimba prin interzicerea ortodocșilor de a mai intra în biserica nou construită. Înființarea unui protopopiat greco-catolic la Tîrgu-Mureș este o dovada a faptului că orașul devine un important centru al noii confesiuni. Între 1779 și 1782este numit protopop Ioan Bob, viitorul episcop de Blaj. Nu întâmplător, în 1792 după ce vechea biserică arsese într-un incendiu, Ion Bob va acorda sprijinul material necesar pentru ridicarea unui lăcaș de cult din cărămidă, devenind astfel ctitorul bisericii cunoscute astăzi sub denumirea de Biserica de Piatră din Tîrgu-Mureș, așa cum o demonstrează și inscripția aflată deasupra ușii. Lucrările conduse de arhitectul Topler János se vor desfășura între 1793 și 1794. Planul are o formă simplă, cu un turn pătrat pe latura vestică, un naos dreptunghiular spațios și absida semicirculară a altarului. Naosul este acoperit cu o boltă întărită de arcuri dublouri, în timp ce pentru absidă se adoptă sistemul semicalotei. Pereții sunt articulați de pilaștri cu capiteluri ionice, adosați unor mase de zidărie mai pronunțate, cu rol în susținerea arcurilor. Turnul cu acoperiș de formă bulbară este o expresie a plasticii baroce transilvănene, aplicată și în cazul lăcașurilor de cult românești. Alte elemente cu rol decorativ sunt pilaștrii amplasați la colțuri, cornișa aflată imediat sub acoperișul turnului, formele ovoidale din stucatură și ancadramentele ferestrelor cu deschidere semicirculară, toate acestea fiind marcate printr-o tencuială mai deschisă la culoare. Deasupra intrării se află o placă decorată cu ghirlandă, înfățișând în relief simbolul heraldic al orașului și conținând o inscripție care atestă calitatea de ctitor a lui Ioan Bob. Bibliografie: Pompiliu Teodor, Secolul luminilor în țările române în vol. Istoria României , ed. Corint, București, 2002, pp. 241-243. Ioan Eugen Man, Tîrgu-Mureș, istorie urbană de la începuturi până în 1850,Tîrgu-Mureș, Ed. Nico, 2006, pp. 211-212. Traian Popa, Monografia orașului Târgu Mureș, Tîrgu-Mureș, Fundația Culturală "Vasile Netea",2005 (prima ediție 1932), pp. 224-228. Autor: Maria Orosan-Telea

 

Facebook Twitter
Cultură În Mureș
Descriere - Cultura.inmures.ro este o platformă culturală a județului Mureș, care promovează evenimente, proiecte și inițiative artistice din domeniile cinematografiei, teatrului, muzicii, literaturii și artei vizuale. Site-ul oferă informații utile despre instituțiile, organizațiile și persoanele implicate în viața culturală a județului, precum și despre oportunitățile de finanțare, participare și colaborare în domeniul cultural.
Piața Republicii, Nr. 41
+40 745.992.463
Târgu-Mureș
540110
România
[email protected]