• Astăzi, 24.02.2017
  • Educație în Mureș
  • Vederi în Mureș
  • în Mureș
  • Revista Tuș
  • Republic Production
  • AMPER - Asociația pentru Minți Pertinente
  • POL - Partidul Oamenilor Liberi

Biserica lui Petru Maior

Cunoscută și sub numele de “Biserica lui Petru Maior”, vechea bisericuță de lemn din Reghin, purtând hramul  “Sfinții Arhangheli”, a fost construită cândva în prima jumătate a secolului al XVIII-lea.

Tradiția vorbește despre aducerea ei din Moldova în jurul anului 1725, dar studiile de specialitate demonstrează faptul că aceasta a fost construită cândva între anii 1733 și 1744. Aspectul său actual  este rezultatul mai multor etape de restaurări. Cea mai semnificativă este cea făcută în  anul 1791 de Petru Maior, când bisericii i s-a adăugat  pridvorul și turnul clopotniță. Între 1784 și 1808, Petru Maior se afla la Reghin în calitate de preot paroh și protopop al Gurghiului. Două inscripții din biserică vorbesc despre alte două intervenții de refacere a iconostasului. Prima a avut loc în anul 1760, iar a doua în anul 1857.

Din punct de vedere planimetric biserica se încadrează în categoria celor cu plan treflat sau triconc. Această tipologie este destul de rară în Transilvania, prezența ei aici datorându-se influențelor venite dinspre Moldova. Planul inițial alcătuit din pronaos, naos și altar a fost mult alungit odată cu adăugarea pridvorului. Aspectul inedit este dat de cele trei abside în cinci laturi: absida altarului și cele două abside laterale. Tehnica în care a fost construită este cea  a suprapunerii unor cunune de bârne orizontale din lemn de brad. În punctul de îmbinare, la exterior bârnele formează motivul cozii de rândunică. Tipic pentru bisericile de lemn, ferestrele au deschideri mici, de formă dreptunghiulară sau semicirculară, unele având și decorațiuni sculptate. Pe latura sudică s-a păstrat un ancadrament foarte frumos decorat, cu motive tradiționale românești (motivul frânghiei, motivul crucii, motivul rozetei solare) cioplite în lemn. Aici se afla vechea intrare în biserică, aceasta pierzându-și funcționalitatea odată cu adăugarea pridvorului. În cazul acestuia, cât și în cazul turnului aflat deasupra, tehnica de realizare este diferită, bârnele fiind dispuse pe verticală. La nivelul clopotniței turnul are o deschidere în arcade. Acoperișul realizat din șindrilă are un aspect unitar.

În interior pictura murală din absida altarului, realizată în jurul anului 1791, poartă semnătura “Toader zugravul”. Din punct de vedere stilistic, pictura poate fi încadrată în tradiția bizantină românească, având însă și o puternică influență venită dinspre arta populară locală. Se cunoaște faptul că Toader zugravul a fost influențat de școala de la Feisa. Programul iconografic al absidei altarului respectă canoanele și tradiția tehnicii picturii în tempera, cuprinzând compoziții  precum: reprezentarea lui Iisus Hristos, Sfânta Treime, Cetele îngerești, Maica Domnului “Miluitoarea”, reprezentări ale sfinților.

Iconostasul a fost realizat în anul 1760, având  structura specifică pe patru registre de icoane și fiind decorat cu motive sculptate care delimitează panourile pictate. Se remarcă Porțile și Icoanele Împărătești, de factură post brâncovenească. Icoanele Maica Domnului cu Pruncul și icoana Deisis sunt semnate tot Toader zugrav și sunt datate 1747. De o diferență calitativă vizibilă, icoanele Sf. Nicoale și Sf. Arhanghel Mihail sunt probabil opera unui alt autor, mai puțin iscusit. Anul indicat de inscripția de pe revers este 1744.

Bibliografie:

Beatrice Budea, Biserica de lemn "Sfinții Arhangheli" din Reghin, în Reghinul Cultura, vol. VII, pp. 36-64.

Autor: Maria Orosan-Telea