Filme fără cinematografe
Aplaudat de unii, privit cu suspiciune de alţii, valul nou din filmul românesc este unul extrem de bine constituit, puternic şi plin de vizibilitate. Aceasta, mai ales „dincolo” (n.r. expresie devenită deja stereotip pentru definirea „noastră” în raport cu „ceilalţi”). Aproape că nu mai există festival important de film în cadrul căruia să nu avem o producţie premiată, fie ea film de lung sau de scurt metraj.
În ciuda sărăciei şi a fin...
Eu şi şosetele lui Shakespeare
Stratford Upon Avon, decembrie 2009. Un fel de haltă englezească în ploaia perpetuă a Angliei. Toate drumurile duc la... Shakespeare. Strada Shakespeare îşi aşteaptă vizitatorii cu casa Shakespeare, ceainăria Shakespeare, Giftshopul Shakespeare, Pub-ul în care, zice-se, şi-ar fi băut minţile marele Will. Totul duce înspre Shakespeare.Firesc, intru în Giftshop. Mă gândesc la cadouri pentru cei de acasă. Nişte vederi, în serie ce-i drept ...
Miza pe (ultima) carte
Nu. Nu este vorba despre jocul de cărţi, în vreun cazino apărut peste noapte, în locul în care ieri era o librărie, ci mai degrabă despre cartea tipărită, cartea “sfântă”, cum mai este ea numită de unii nostalgici, cartea între ale cărei pagini te adânceşti uitând de flacăra violetă, talk show-uri, manele şi alte preocupări extrem de cotidiene. Este foarte greu să rezişti tentaţiilor actuale, mai ales tânăr fiind. Cei mai în vârstă au...
Eminescu, luceafăr de criză !
Eminescu, luceafăr de criză !
15 ianuarie. Ziua de naştere a celui pe care urmaşii săi, mai mult sau mai puţini demni,l-au numit "Luceafărul" poeziei româneşti. A fost hulit, supralicitat, înjurat sau ridicat în slăvi, clişeizat sau îngropat în festivism. El a rămas pur şi simplu Eminescu. Mihai Eminescu.Într-o scrisoare către Iacob Negruzzi, Mihai Eminescu scrie "Nebunia politică a smintit la noi cei mai mulţi creeri, e...
Celelalte cinci milioane
Am câteva reflecţii de notat pe marginea scrutinului de duminică. Întâi de toate n-am putut să mă felicit suficient ieri pentru că am avut răbdare. Sincer nu ştiu pe unde scoteam acum cămaşa dacă reacţionam la primul implus şi comentam pe sondajele date în seara turului doi. Nu-i vorbă: tentaţii au existat, cu duiumul. De la discursul inspirat (dar venit prea târziu) al lui Mircea Geoană, la reacţia ce părea disperată a...
O vizită şi două jurăminte
Să pui candidaţii să jure cu mâna pe Biblie e o bună găselniţă pentru rating, dar un gest patetic şi penibil pentru o ţară modernă şi occidentală cum ne place să ne închipuim că suntem astăzi. Momentul va fi fost, însă, înduioşător, apelând la posibile reminiscenţe de imaginar colectiv medieval, la reprezentări mitologice cu voievozi şi eroi ai istoriei naţionale trecuţi prin proba jurămintelor. Fără îndoială că, în legendă, jurămintele...






