Teritoriul judeţului Mureş a fost şi este în continuare foarte bogat în vestigii arheologice. Încă din anul 1882 istoricul Farkas Deak împreună cu preotul Ferenc Kovács au efectuat  săpături arheologice la Cristeşti, descoperind urmele unei foste localităţi romane. Pe baza acestor săpături, preotul strânge o colecţie de materiale arheologice care va face parte din viitorul muzeu întemeiat de Aurel Filimon în perioada interbelică. Un alt colecţionar de vestigii arheologice activ înainte de înfiinţarea unui muzeu propriu-zis a fost Domokos Teleki din Gorneşti.

Data oficială a înfiinţării muzeului tîrgumureşean este considerată a fi 1 mai 1921, atunci când Aurel Filimon organizează o expoziţie de arheologie şi etnografie în două săli ale Palatului Culturii şi este numit custode. Filimon a fost un pasionat colecţionar cu interese înspre folclor şi etnografie, arheologie dar şi ştiinţe naturale. Experienţa de muzeograf a dobândit-o în anii 1914-1917, lucrând ca asistent şi ca secretar al lui Alexandru Tzigara Samurcaş, directorul de la Muzeul de Artă Naţională şi Etnografie din Bucureşti. Odată ajuns bibliotecar la Tîrgu-Mureş, în 1918, face demersuri repetate pentru înfiinţarea unui muzeu. Secţiile care se vor dezvolta sub oblăduirea sa sunt cele de istorie-arheologie şi etnografie-artă populară. În ceea ce priveşte bogata sa colecţie de ştiinţe naturale, aceasta va fi distrusă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

În calitate de custode al muzeului va efectua o serie de săpături arheologice, deschizând şantiere pe întreg teritoriul judeţului. Materialul arheologic astfel descoperit va îmbogăţi colecţia muzeului, atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ. În urma săpăturilor de la Cristeşti, unde fusese descoperită o localitate romană foarte bogată în vestigii, şi a celor de la Suseni, unde sunt descoperite renumitele fibule din epoca bronzului, devine tot mai impetuos necesară amenajarea în cadrul muzeului a unei expoziţii permanente. Argumentaţia pe care o aduce Filimon este legată de utilitatea implicării instituţiilor culturale în  procesul educaţional, implicare realizabilă doar prin interacţionarea cu publicul. Prima expoziţie permanentă va fi deschisă în anul 1934, în Palatul Culturii.

În 1957, Muzeul de Arheologie şi Istorie a fost mutat în clădirea fostului Muzeu Secuiesc al Meseriilor, aflată pe strada Horea. Cu această ocazie unele obiecte ale expoziţiei de artă industrială au fost preluate de Muzeul de Istorie.

Un alt moment important al evoluţiei muzeului a fost anul 1979, când s-a deschis expoziţia de bază, ocupând 17 săli ale Palatului Culturii.

În prezent, depozitele muzeului cuprind un număr impresionant de obiecte: unelte, arme, vase ceramice, podoabe, monede, care reprezintă mărturii ale trecutului începând din epoca preistorică până în contemporaneitate. Printre cele mai importante piese din muzeu se numără fibula din bronz de la Suseni, devenită emblemă a Muzeului Judeţean Mureş sau sculptura în marmură reprezentând capul zeiţei Junona, descoperită în urma săpăturilor arheologice de la Cristeşti.

Multe dintre aceste obiecte se regăsesc şi în expoziţia actuală, cu titlul „Habitat în Valea Mureşului Superior”. Aceasta a fost realizată în anul 2007, în urma accesării fondurilor  Administraţia Fondului Cultural Naţional şi este mai mult decât o simplă etalare de obiecte. Modul de expunere este dinamic şi interactiv, încercând reconstituirea unor momente esenţiale ale vieţii cotidiene din epoca neolitică şi până în epoca migraţiilor.

Bibliografie:
Valer Pop- Muzeograful în vol. "Aurel Filimon – consacrare şi destin", volum editat de Biblioteca Judeţeană Mureş şi Fundaţia Culturală "Vasile Netea", Tîrgu-Mureş, 2001, pp. 73-80.
Traina Duşa, Pagini de istorie,artă şi cultură, Vol II, Editura Ansid, Tîrgu-Mureş, 2002, pp. 16-36.

Autor: Maria Orosan-Telea