• Astăzi, 28.05.2017
  • Educație în Mureș
  • Vederi în Mureș
  • în Mureș
  • Revista Tuș
  • Republic Production
  • AMPER - Asociația pentru Minți Pertinente
  • POL - Partidul Oamenilor Liberi

Pulsul cărții pentru copii

09.05.16 | Opinie RO

     La întrebările dumneavoastră voi răspunde printr-un text menţionând că ideile exprimate reprezintă  doar opinia mea şi nu o opinie generalizată a profesorilor de limba şi literatura română
     Se spune că alimentele sunt hrana trupului, iar cartea e hrana sufletului. La fel cum unii oameni simt nevoia de mai puţină hrană, alţii - dimpotrivă - aşa e şi cu cititul: unii elevi citesc, citesc...., iar alţii „încearcă”. Cred că aşa a fost mereu. (Cer indulgenţa colegilor profesori de literatură care nu-mi împărtăşesc punctul de vedere!)
  E adevărat că azi cartea tipărită a pierdut mult teren în faţa cărţii electronice; explicaţiile ar fi multiple: accesibilitate, comoditate, gratuitate chiar, însă toate acestea nu pot echivala cu lecturarea cărţii tipărite. Aş numi întâlnirea cu cartea tipărită „o caldă îmbrăţişare”. Ne simţim bine când suntem îmbrăţişaţi, nu-i aşa? Să primim atunci căldura cărţii cu toţii. Un om care citeşte e un om mai frumos, mai bogat sufleteşte.
  Ce citesc copiii? Copiii noştri citesc zilnic (că doar petrec ceva timp în faţa calculatorului). E adevărat că nu toţi citesc ce ne-am dori noi, dascălii, să citească, problema care se pune e cea a motivaţiei pentru citit. Preferinţele fiecărui cititor nu ar trebui neglijate, ci pliate pe caracterul fiecăruia; unii preferă  scrierile SF, alţii pe cele de aventură, alţii pe cele istorice sau romantice. Consider că, în general, există o afinitate cu proza scriitorilor contemporani.
   Literatura clasică sau literatura contemporană? Din considerente didactice aş propune un echilibru între cele două stiluri deoarece atât programa pentru Evaluarea Naţională la clasele a VIII-a, cât şi cea pentru Bacalaureat la disciplina limba şi literatura română se axează 95% pe literatura clasică. O deschidere către proza contemporană, literatura actuală, o oferă tematica concursurilor extracurriculare. Îmi vin în minte acum ''Bătălia cărţilor'' şi Olimpiada Naţională ''Lectura ca abilitate de viaţă''.
   Dintre cărţile cu priză la elevii gimnazişti  sau „şmechere” (cum citeam pe un forum că le numesc ei)  menţionez câteva:
o Jurnalul unui puşti, Jeff  Kinney
o Când mă vei întâlni, Rebecca Stead
o Micuțele doamne, Loisa May Alcott
o Toporișca, Gary Paulsen
o Micul lord Fauntleroy, Frances Burnett
o Betsy și Napoleon, Staton Rabin
o Pe urmele lui Vermeer, Blue Balliett
o Numără stelele, Lois Lowry
o O buclă în timp, Madeleine L′Engle
o Insula delfinilor albaștri, Scott O′Dell
o Eu sunt Malala, Malala Yousafzai
o Inimă de cerneală; Sânge de cerneală, Cornelia Funke
o Istoria lui Răzvan, Horia Corcheș
o O poveste haioasă, Ned Vizzini
o O scurtă istorie a lumii, Ernst Gombrich
o Reciclopedia de povești cu rimă și fără tâlc, Florin Bican

     „Literatura actuală pentru copii suferă de nedreptatea de a fi mai puţin populară” dacă e să-l citez pe scriitorul Răzvan Ţupa. Să nu o uităm şi să ne mândrim  cu târgumureşeanca noastră Sânziana Popescu  cu operele sale de teatru pentru copii şi tineret. Aş aminti „Când jucăriile spun pa” şi „Călătoria lui Vlad în celălalt tărâm”.

      Consider că e nevoie de poveşti moderne a căror acţiune să se petreacă în Bucureşti şi nu în New York şi care să răspundă realităţilor copiilor din România.