• Astăzi, 28.05.2017
  • Educație în Mureș
  • Vederi în Mureș
  • în Mureș
  • Revista Tuș
  • Republic Production
  • AMPER - Asociația pentru Minți Pertinente
  • POL - Partidul Oamenilor Liberi

Naționalul târgumureșean: de la interculturalitate la multiculturalism

12.11.12 | Opinie RO

Să așezi termeni ca “național”, “interculturalitate” și “multiculturalism” într-un context comun, poate naște confuzii și ridica întrebări, dar cred că tocmai acesta a fost scopul întâlnirilor și spectacolelor ce au marcat zilele de vineri și sâmbătă din programul aniversar proiectat de Teatrul Național Târgu-Mureș, acela de a căuta răspunsuri, de a privi senin și a vorbi onest despre realitatea pe care o trăim.

“Cât de mare e distanța, dar câte lucruri de unesc” (Alina Nelega)

Ziua de vineri a început în forță la UAT, cu un performance susținut de Anca Benera și Arnold Estefan, “Martie negru”, pe tema conflictelor interetnice din Târgu-Mureș, urmat de un video performance, intitulat sugestiv “Pacta sunt servanda”. Cei doi au supus atenției două versiuni ale aceleiași istorii, ale aceluiași trecut comun și controversat, confruntând viziunile distonante din manualele școlare, din cărțile de istorie și din presă legate de Revoluția de la 1848, Tratatul de la Trianon, Dictatul de la Viena și evenimentele din martie 1990. Textul rostit live, compus din articole din presa maghiară și română, s-a materializat în două discursuri diferite, în limbi, tonalități și cu o încărcătură emoțională diferite, rostite simultan, într-o construcție duală zgomotoasă, agresantă, al cărei scop a fost acela de a anihila contradicția dintre cele două versiuni.

Ce este interculturalitatea?

Performance-ul a constituit prologul mesei rotunde cu tema “Identitate și interculturalitate”, găzduită de UAT, în Foaierul Teatrului Studio, care i-a avut ca și key-speakeri pe prof. univ. dr. Miruna Runcan și prof. univ. dr. Marian Popescu. Chiar dacă scopul acestei scurte conferințe a fost acela de clarifica pe cât posibil ce înseamnă comunicarea interculturală și legitimitatea acestui concept, cu precădere în Ardeal și, în mod particular, în interiorul teatrului, discuțiile nu au făcut decât să ridice și mai multe semne de întrebare. Ce este în definitiv interculturalitatea? Cum se deosebește aceasta de multiculturalism? Care este realitatea de dincolo de discursurile politice în care aceste noțiuni sunt frecvent utilizate? Cum arată de fapt această construcție socială în spațiul târgumureșean? Cum uneori este mai simplu să spui ce nu este un lucru, am înțeles că interculturalitatea nu înseamnă a te închide în școala, teatrul sau crâșmele tale, fapte cu care ne confruntăm, ci presupune un schimb de valori, de conținuturi culturale, înseamnă a conviețui și nu a „supraviețui împreună”, a accepta și respecta diferența mai presus de a căuta asemănarea.

Inițiativa de a construi o asemenea comunicare (să nu uităm etimologia cuvântului, sensul primar de „a pune în comun”), mai ales după evenimentele nefericite din martie 1990, a venit dinspre teatru. și în acest sens, Miruna Runcan a vorbit despre momentele-cheie din istoria Naționalului și a teatrului târgumureșean în general, printre care se numără spectacolul „Cruciada copiilor” regizat de Victor Ioan Frunză la secția maghiară în 1992 și festivalurile internaționale „Întâlnirea școlilor și academiilor europene de teatru” (1992, 1994) și „DramaFest” (1998, 1999), care „au avut o importanță covârșitoare pentru a reafirma deschiderea potențială a orașului ca spațiu imaginar, în care inter- și multiculturalitatea pot găsi cel mai fertil teren cu putință” (Miruna Runcan).

Importantă a fost și intervenția directorului general al TN Tg. Mureș, Gasparik Attila, acesta subliniind faptul că ceea ce încearcă să construiască Naționalul târgumureșean nu este o „struțo-cămilă româno-maghiară sau maghiaro-română”, ci un dialog între cele două secții care compun structura teatrului, fiecare păstrându-și specificul.

Cartea – liant între două culturi

Au urmat două lansări de carte: „Surplus de oameni sau surplus de idei”, scrisă de regizorul Theodor Cristian Popescu și „Poveștile orașului”, având-o ca autoare pe jurnalista Sorina Bota. Dacă prima dintre ele se adresează în special oamenilor de teatru, având la bază cercetarea doctorală a regizorului, cea de-a doua se încadrează perfect în contextul interculturalității și al multiculturalismului, repovestind istoria târgumureșenilor, cu ce are aceasta mai fascinant, a locurilor, a clădirilor pe lângă care trecem zilnic fără a ne întreba ce poveste ascund, recreând, altfel spus, imaginea unui oraș prin ochii a 24 de interlocutori, 12 români și 12 maghiari.

Teatrul – spațiul dialogului multicultural

Deschiderea teatrului spre multiculturalitate a fost marcată spre sfârșitul zilei de spectacolul BLUE BOY, spectacol de teatru documentar, invitat din Irlanda, inițiativă dublată tot de un spectacol-document din Republica Moldova, ROGVAIV, acesta din urmă desfășurându-se sâmbătă, în spațiul intim al Sălii Mici. Ambele au ridicat probleme de ordin social cu care spectatorul a putut empatiza dincolo de distanțe culturale și diferențe lingvistice.

Seara s-a încheiat într-o manieră cu totul revigorantă, cu un spectacol-concert, ai cărui protagoniști au fost inconfundabilii Ada Milea și Bobo Burlăceanu, într-un spațiu neconvențional, undeva în subsolul teatrului, în nou amenajata (sau semi-amenajata) Sală Parking. Spre încântarea trupei de actori din Irlanda, Ada Milea a interpretat o piesă și în limba engleză, deși limba nu a constituit nicidecum o barieră.

Sâmbătă am asistat la o nouă reprezentație a explozivei producții „Carmina Burana”, care vorbește de la sine despre depășirea limitelor culturale. Cu un text în limba latină, interpretat impecabil, vulcanic de Monica Ristea, cu o trupă de dansatori-actori și actori-dansatori și cu un public pluriligvist și multicultural (în sală se aflau români, maghiari, irlandezi etc.), „Carmina Burana” este un fascinant fragment de teatru antropologic care anulează toate semnele de întrebare, vorbind despre ceea ce ne apropie dincolo de diferență.

 

Georgeta MOVILă‚