Borsos Tamás
Borsos Tamás s-a născut la Tîrgu-Mureş în anul 1566 şi a fost un important om politic al vremii sale. Între anii 1594 şi 1613 a deţinut funcţia de jude şi sfetnic al oraşului. Principalul său obiectiv în perioada în care s-a aflat în fruntea oraşului a fost să apere drepturile locuitorilor acestuia, să lupte pentru bunăstarea lor şi să obţină o situaţie juridică favorabilă pentru localitate. Astfel, la Dieta de la Alba Iulia din 1603, obţine dreptul de a ridica ziduri de apărare în jurul oraşului. De asemenea, a venit cu iniţiativa cumpărării de către locuitorii din Tîrgu-Mureş a terenurilor din împrejurimi, rămase fără iobagi.
În anul 1613 îşi începe cariera diplomatică, făcând parte din delegaţia principelui Báthori, trimisă la Constantinopol pentru a recâştiga prietenia turcilor. Situaţia politică nu era deloc favorabilă pentru Báthori, întrucât Poarta îl sprijinea pe rivalul său Gabriel Bethlen, care urma să ocupe tronul. Datorită calităţilor sale de bun om politic, Borsos Tamás va intra în graţiile noului principe. Mai mult decât atât, în anul 1616, reuşeşte să obţină de la acesta recunoaşterea localităţii Tîrgu-Mureş ca oraş (civitas).
Cea mai delicată misiune diplomatică la care a participat s-a desfăşurat între anii 1618 şi 1620, aşa cum el însuşi mărturiseşte în jurnalul de călătorie din acea perioadă. Este vorba despre alte tratative duse cu turcii, de această dată în favoarea lui Bethlen, pentru apărarea cetăţii Ineului.
Realităţile istorice foarte complexe de la începutul secolului al XVII-lea îl plasează pe Borsos ca apărător al intereselor Transilvaniei, nu numai în raport cu Imperiul Otoman, dar şi cu Imperiul Habsburgic, a cărui intenţie expansionistă devine o ameninţare. Relaţiile de prietenie sau de ostilitate pe care le întreţine cu domnitorii din ţările române evoluează în funcţie de aceste directive generale. Un moment important în acest sens este urcarea pe tronul Moldovei a lui Gaspar Graţiani, în anul 1619, a cărui orientare pro-habsburgică va duce la înrăutăţirea relaţiilor dintre acesta şi Borsos, şi implicit dintre Moldova şi Transilvania.
O altă activitate importantă dusă de Borsos Támas era negustoria. În timpul călătoriilor sale cumpără cai, corturi de campanie, covoare, bijuterii şi face comerţ cu mercur.
A treia misiune diplomatică a sa la Constantinopol a avut loc între anii 1626 şi 1628. De această dată a fost însărcinat cu obţinerea sprijinului Porţii în campania lui Bethen împotriva habsburgilor şi cu obţinerea recunoaşterii Ecaterinei de Brandemburg, soţia principelui, ca principesă a Transilvaniei. Cu toate ca misiunea diplomatică nu va fi îndeplinită în totalitate, prestigiul său în cercurile otomane atinge acum cel mai înalt nivel. Acest lucru este confirmat şi de mărturiile altor diplomaţi din Anglia sau Franţa, care îl descriu ca pe un diplomat abil, inteligent şi fidel stăpânului său.
După moartea lui Gabriel Betheln, survenită în 1629, Borsos îşi va pune serviciile în slujba succesorului acestuia, Bethlen István, iar venirea la tron a lui Rákóczi György I, peste doar un an, îl determină să pună la cale un complot împotriva acestuia.
În primăvara anului 1634, Borsos moare de ciumă.
Bibliografie:
Ladislau Kocziany- Borsos Tamás în vol. Profiluri mureşene, vol. I, Tîrgu-Mureş, 1971, pp. 9-15.
Autor: Maria Orosan-Telea
