Bolyai Farkas, personalitate complexă, om de ştiinţă cu preocupări multilaterale, corespondent al Academiei Ungare la secţia matematică, şi-a petrecut cea mai mare pare a vieţii la Tîrgu-Mureş. Va fi profesor al Colegiului Reformat de aici – colegiu care astăzi îi poartă numele – timp de peste 40 de ani. Va rămâne în istorie ca unul dintre cei mai importanţi oameni de ştiinţă mureşeni.

Bolyai Farkas se naÅŸte în anul 1775, în localitatea Buia (azi în jud. Sibiu), într-o familie de mici nobili. Studiază la Colegiul Reformat din Aiud unde  se dovedeÅŸte a fi foarte bun matematică. Pleacă la studii la Jena ÅŸi la Göttingen în calitate de preceptor al baronului Kemény Simon din Cluj. Se va împrieteni în această perioadă cu Gauss, viitorul matematician de renume mondial, cu care împărtăşeÅŸte preocupările pentru geometrie ÅŸi în special pentru problematica paralelelor ÅŸi demonstrarea axiomei a XI-a a lui Euclid.

ÃŽntors în Transilvania, va locui trei ani la Cluj, la familia Kemény, perioadă în care o va cunoaÅŸte pe prima sa soÅ£ie. ÃŽn anul 1802 se naÅŸte János ÅŸi familia se  retrage pe domeniul Bolyai de la Domlad.

În 1804 Bolyai Farkas este chemat la Tîrgu-Mureş pentru a ocupa funcţia de profesor de matematică, fizică şi chimie la Colegiul Reformat. Se ocupă intens de educaţia fiului care se dovedeşte a fi foarte talentat la matematică dar şi la vioară. Cu mari eforturi financiare reuşeşte să-şi înscrie fiul la Academia Tehnică Militară din Viena. În 1825, după moartea soţiei sale se recăsătoreşte. Din acest moment vor începe problemele în relaţia dintre cei doi Bolyai. Perioadele de bună înţelegere va alterna cu perioade de certuri şi dezamăgiri reciproce. Tatăl îşi mustră fiul pentru neglijarea carierei sale de inginer militar şi pentru obsesia pe care a dezvoltat-o în legătură cu demonstrarea teoriei paralelelor. Pe de altă parte fiul, reîntors după mulţi ani la Tîrgu-Mureş se simte stingher în căminul părintesc.

În 1832 apare primul volum publicat de Bolyai Farkas. Este vorba despre lucrarea Tentamen, o lucrare în care problematicile de matematică pură sunt expuse dintr-un punct de vedere filosofic. Ca anexă la Tentamen va apărea şi lucrarea lui János prin care acesta pune bazele geometriei neeuclidiene. Pe lângă constantele preocupări legate de matematici, Farkas îşi îndreaptă atenţia spre dramaturgie, poezie şi pedagogie. A scris studii despre o reformă a învăţământului, despre silvicultură, a compus piese de teatru şi poezii. A fost pasionat de tehnică, făcând proiecte şi construind sobe de teracotă.

A rămas fidel toată viaţa Colegiului Reformat, motiv pentru care în anul 1852 când împăratul Franz Joseph va vizita oraşul Tîrgu-Mureş şi renumitul colegiu, Farkas va fi însărcinat cu ţinerea unui discurs. Ataşamentul faţă de instituţia de învăţământ în care a activat atâţia ani este demonstrat şi de gestul pe care-l face înainte de moarte: cea mai mare parte a cărţilor şi manuscriselor sale o donează colegiului. O altă donaţie importantă în bani şi cărţi o lasă Bibliotecii Teleki.

Bolyai Farkas se stinge din viaţă la 20 noiembrie 1856 după repetate atacuri de apoplexie, în timpul cărora este îngrijit şi vegheat de studenţii săi. Va fi înmormântat în cimitirul reformat din Tîrgu-Mureş.

Bibliografie:
Tiberiu Weszely,  Bolyai Farkas-Omul ÅŸi matematicianul, BucureÅŸti, Ed. ÅžtiinÅ£ifică, 1974, pp. 12-26.
L. Kocziány- Cei doi Bolyai în vol. Profiluri mureşene, vol. I, Tîrgu-Mureş, 1971.

Autor: Maria Orosan-Telea