Dr. Bernády György (1864-1938) e una dintre acele persoane publice, care a reuşit să schimbe radical imaginea orăşelului de început de secol, reprezentând necontenit interesele cetăţenilor. Bernády György s-a născut în aprilie 1864 în Beclean, dar copilăria şi-a petrecut-o în Tîrgu-Mureş. În 1878, familia Bernády primeşte dreptul de cumpărare a farmaciei din centrul Tîrgu-Mureşului (azi piaţa Trandafirilor nr.55) care devine proprietatea familiei. Tânărul Bernády susţine examenul de bacalaureat la colegiul din Tîrgu-Mureş, dar îşi continuă studiile la Pesta, unde devine doctor în farmacie, dar se licenţiază şi în ştiinţe juridice. Conduce doar o scurtă perioadă de timp farmacia familiei, deoarece în 1896 devine deputat, reprezentând Tîrgu-Mureşul în Adunarea Naţională.

În 1902 Bernády ajunge primarul Tîrgu-Mureşului. Datorită statorniciei lui, oraşul se dezvoltă neîntârziat. Perioada marilor schimbări începe cu demolarea sediului vechii primării, dar peste puţin timp primarul hotărăşte modernizarea centrului: dezvoltarea distribuţiei şi furnizării energiei electrice, precum şi construirea unui sistem de alimentare cu apă şi canalizare. În 1904 se construieşte fabrica de cărămidă, se modernizează abatorul, se asfaltează 117 de străzi, se amenajează alei, parcuri şi pieţe.

În timpul mandatului lui Bernády se construiesc şcolile primare de stat de pe strada Jókai (azi strada Eminescu), de pe strada Sándor János (azi strada Gheorghe Doja) şi de pe strada Híd. Se înființează casa de copii, Școala Superioară de Comerţ (azi Universitatea „Petru Maior”), Gimnaziul Romano Catolic (azi Colegiul Naţional „Unirea”), Școala Superioară de Fete (azi Colegiul Naţional “Al. Papiu Ilarian”) şi Serviciul de Gospodărie Comunală (azi Universitatea „Dimitrie Cantemir”). Primarul Tîrgu-Mureşului ordonă ridicarea unei şcoli cu profil muzical, a unei galerii de artă şi înfiinţarea bibliotecii publice. Bernády György este cel care iniţiază construcţia clădirilor care „trebuie să fie în slujba următoarelor secole şi să-i servească şi urmaşilor nepoţilor noştri!” În 1908 dăruieşte oraşului o nouă primărie, proiectată de Komor Marcell şi Jakab Dezső. Particularitatea clădirii de trei etaje, construită în stilul secession, este turnul înalt şi graţios, noua primărie devenind fără îndoială un obiect valoros în patrimoniul oraşului.

Între 1911 şi 1913 Tîrgu Mureşul devine mai bogat cu o clădire. De data aceasta este vorba despre Palatul Culturii, o altă operă de artă construită în stil secession. Bernády hotărăşte înfiinţarea unui centru cultural şi aduce în „palatul-de-concerte-simfonice”o orgă cu 62 de registre, fabricată de fraţii Rieger. Căsnicia lui Bernády cu Madarász Erzsi se sfârşeşte în 1913. Bernády se căsătoreşte din nou, de data aceasta o ia de nevastă pe văduva primarului din Budapesta. Noua soţie însă se adaptează greu la modul de viaţă al orăşelului de provincie, şi într-un scurt timp căsnicia se destramă.

În primăvara anului 1915, Ady Endre, renumitul poet maghiar, împreună cu soţia lui, Boncza Berta (Csinszka) vizitează Tîrgu-Mureşul. Bernády îi găzduieşte cu mândrie pe musafiri, arătându-le biblioteca publică şi Palatul Culturii. În 1916 Bernády se căsătoreşte a patra oară. Noua soţie îi dăruieşte un fiu, pe György, care din nefericire moare la vârsta de 17 ani. Ca urmare a izbucnirii primului război mondial, şi al semnării tratatului de la Trianon, pe 24. iunie 1920, Tîrgu-Mureşul devine un oraş al României, iar planurile lui Bernády sunt sabotate. În 1919, lăsând deoparte naţionalismul, îl caută pe Iuliu Maniu, pe directorul Consiliului Dirigent al Transilivaniei, unde reprezintă maghiarii din Transilvania. Din 1922 Bernády îşi continuă activitatea la Miercurea Nirajului, iar în 1926 e deputat al judeţului Mureş în Camera Deputaţilor, şi comandant al Armatei Regale Române.

Din 1926 până în 1929 Bernády György e din nou primarul Tîrgu-Mureşului, şi e ales şi parlamentar, reprezentant al judeţul Mureş-Turda. În 1927 pleacă din Partidul Maghiar şi înfiinţează Blocul Democratic al Cetăţenilor. Bernády György, primar, prefect, deputat al Adunării Naţionale, comandant al Armatei Regale Române, moare în 1938. Înmormântarea a avut loc în Colegiul Reformat, ceremonia desfăşurându-se după dorinţa lui.

Bibliografie:
Marosi Barna, Bernády György városa, Lyra Kiadó, Marosvásárhely, 1993, p.18-55.

Autor: Imola Molnár