Personalitate de marcă a oraşului Tîrgu-Mureş, Aurel Filimon este cel care în perioada interbelică a pus bazele Muzeului Judeţean. Colecţionar pasionat, interesele sale s-au îndreptat atât înspre arheologie, etnografie şi folclor, cât şi spre istorie naturală, paleontologie şi geologie.

S-a născut la 6 martie 1891, în localitatea Monor (jud. BistriÅ£a Nasăud). Åži-a început studiile la Åžcoala Civilă din BistriÅ£a, continuând apoi, până în 1910, la Åžcoala Normală din Deva. Prima activitate profesională va fi cea de învăţător la ViÅŸeul de Sus în MaramureÅŸ. Fiind pasionat de arta populară ÅŸi folclor, culege un număr impresionant de poezii, basme, cântece ÅŸi descântece, aparÅ£inând folclorului din zonă, pe care le va grupa în trei volume.

ÃŽÅŸi va relua studiile la Universitatea din Budapesta ÅŸi apoi la cea din Berlin, specializându-se în arheologie ÅŸi paleontologie. ÃŽn 1912 devine membru al Societăţii de ÅžtiinÅ£e Naturale din Budapesta, iar în 1913 al Societăţii de Geologie.  Publică în revista Etnographia din Budapesta articolul SuperstiÅ£ii la românii din împrejurimile BistriÅ£ei, fiind apreciat pentru valoarea ÅŸtiinÅ£ifică a acestui studiu antropologic.

După declanşarea Primului Război Mondial, Filimon va părăsi Budapesta pentru a trece în România. Între 1914 şi 1917 este secretar la Muzeul de Artă Naţională şi Etnografică din Bucureşti. Revine în Transilvania după încheierea războiului şi instaurarea administraţiei româneşti. Din 1918 ocupă un post de bibliotecar la Biblioteca din Tîrgu-Mureş, unde ulterior va ajunge director. În calitate de director, meritul său a fost acela de a fi completat colecţia bibliotecii cu numeroase cărţi în limba română.

După câţiva ani petrecuţi la Tîrgu-Mureş, ia iniţiativa organizării unei expoziţii de artă populară românească şi secuiască în două încăperi ale Palatului Culturii. Cu această ocazie, la 1 mai 1921, se înfiinţează Muzeul din Tîrgu-Mureş, care pentru o bună perioadă de timp nu va avea o expoziţie permanentă ci doar expoziţii temporare. Filimon este numit custode al muzeului şi va desfăşura în această calitate, pe toată perioada anilor '20, o serie de demersuri pentru dezvoltarea şi organizarea cât mai eficientă a colecţiilor. Intenţiile sale erau de a realiza un muzeu de arheologie, etnografie şi ştiinţe naturale. În acelaşi timp va deţine funcţia de secretar al Societăţii Istorice, Etnografice şi Arheologice din Mureş.

Înfiinţarea la Cluj a Comisiei Monumentelor Istorice, secţiunea pentru Transilvania, va avea efect benefic asupra cercetării arheologice şi va duce la grăbirea procesului de îmbogăţire a colecţiilor muzeale. Filimon colaborează cu această comisie prin adunarea unui bogat material arheologic din localităţile mureşene.

În 1925 se vor relua, sub îndrumarea sa, săpăturile arheologice de la Cristeşti, localitate aflată în vecinătatea Tîrgu-Mureşului, unde se descoperise o aşezare romană. Materialul arheologic găsit aici este extrem de bogat, valorificarea sa necesitând o extindere şi o reorganizare a muzeului. Argumentele aduse de Filimon în acest sens se referă la necesitatea implicării instituţiilor culturale în educaţia publicului. Doreşte o organizare sistematică care să corespundă scopurilor instructive şi educative. Prima expoziţie permanentă va fi deschisă în anul 1934.

Alte localităţi din zona Mureşului unde va participa la săpături sunt: Mirceşti, Band, Iclănzel, Lechinţa şi Suseni. La Suseni descoperă celebra fibulă, devenită ulterior emblema muzeului mureşean. Va colabora cu nume mari ale arheologiei româneşti ca: Vasile Pârvan, D. T. Teodorescu sau P. P. Panaitescu.
Din cauza instaurării regimului horthyst în urma Dictatului de la Viena, în 1940 Filimon va fi nevoit să părăsească Tîrgu-Mureşul pentru a se refugia la Bucureşti.

Activitatea ştiinţifică desfăşurată de-a lungul anilor îl plasează printre pionierii cercetării arheologice moderne datorită metodelor de inventariere şi conservare pe care le-a folosit, dar mai ales datorită viziunii de ansamblu pe care o are în legătură cu moştenirea materială şi spirituală a trecutului.

Bibliografie:
 Aurel Filimon – Consacrare ÅŸi destin, volum editat de Biblioteca JudeÅ£eană MureÅŸ ÅŸi FundaÅ£ia Culturală "Vasile Netea", Tîrgu-MureÅŸ, 2001.

Autor: Maria Orosan-Telea